Navigation

  • Page 1

    SISTEM CNC OOSSPP –– PP220000LL __ MANUAL DE PROGRAMARE Revizia II (Dec. 2006). (1st Edition) Pub No. 5238-E-R5 (LE33-013-R01a) May. 2005

  • Page 2

    I MASURI DE SIGURANTA Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc pentru protectia personalului si a masinii de la pericole neprevazute. Operatorii nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe aceste mecanisme de siguranta ; ei trebuie sa se familiarizeze cu indrumarile referitoare la p...

  • Page 3

    II2. Verificari inainte de pornire (1) Inchideti toate usile pentru prevenirea intrarii apei, spanului, si prafului. (2) Verificati ca nu este nimeni aproape de partile in miscare ale masinii, si ca nu sint obstacole in jurul masinii, inainte de inceperea lucrului. (3) La pornirea curentului, por...

  • Page 4

    III(3) Inchideti curentul intotdeauna inainte de a pleca. (4) Inchideti intai intrerupatorul CONTROL ON de pe panoul de comanda, apoi comutatorul principal. 5. Masuri in timpul inspectiei de intretinere sau cand se intampla probleme In scopul prevenirii accidentelor neprevazute, deteriorari ale m...

  • Page 5

    IV6. Masuri generale(1) Pastrati curat si organizat in jurul masinii. (2) Purtati imbracaminte adecvata. (3) Aveti grija ca imbracamintea sau parul sa nu se prinda in masina. Operatorii trebuie sa poarte echipament de protectie precum bocanci si ochelari de protectie.(4) Manualul de instructiuni ...

  • Page 6

    CUPRINS CAPITOLUL 1 CONFIGURATIA PROGRAMULUI 71.Tipurile de programe 72.Numele programului 83.Numele secventei 84.Formatul programului 94.1 Configurarea cuvantului 94.2 Configurarea blocului 94.3 Programul 94.4 Caracterele adresa folosite la programare 105.Functiile de operare matematice ...

  • Page 7

    5.Cuplul limita si functia de ignorare cuplu 415.1 Comanda de limitare a cuplului (G29) 425.2 Comanda de revocare a cuplului limita (G28) 425.3 Comanda de ignorare a cuplului (G22) 425.4 Setarea parametrului 445.5 Exemplu de program 45CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE 461.Oprire temporizat...

  • Page 8

    2.Functia de compensare a razei cutitului 982.1 Generalitati 982.2 Programarea 982.3 Operatiile 100CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE 1041.Functii ciclu fix 1042.Ciclu fix de filetare cilindrica 1042.1 Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33) 1042.2 Ciclu fix de filetare: fata frontala (G3...

  • Page 9

    8.17 Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca pentru evacuarea spanului 1628.18 Setarea adancimii de gaurire (numai pentru ciclurile de gaurire) 1638.19 Selectarea punctului de intoarcere 1658.20 Functia de anulare interblocarea axului sculei rotative (optional) 1668.21 Obse...

  • Page 10

    CAPITOLUL 10 CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE 2521.Sumar2522.Formatul conversiei 2533.Exemple de program 2534.Informatie suplimentara 254CAPITOLUL 11 PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4 AXE (Model 2S) 2561.Programarea 2561.1 Selectarea turelei 2561.2 Comanda de sincronizare (codul...

  • Page 11

    CAPITOLUL 13 PROGRAME DE PLANIFICARE 3151.Sumar3152.Blocul PSELECT 3153.Blocul de ramificatie 3184.Blocul de setare a variabilelor 3195.Blocul de sfarsit program de planificare 3196.Exemplu de program 319CAPITOLUL 14 FUNCTII DIVERSE 3211.Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului 3212...

  • Page 12

    7CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI 1. Tipurile de programe Pentru OSP-P200 sunt folosite 3 tipuri de programe : programe de planificare, programe principale si subprogramele. Urmatoarele explica pe scurt cele trei tipuri de programe.Programul de planificare Cand sunt prelucrate mai multe t...

  • Page 13

    8SSB : fisier tip subprogram de sistem SUB : fisier tip subprogram utilizator 2. Numele programului Cu OSP-P200L, programele sunt chemate si executate prin desemnarea numelui programului sau numarul programului scris la inceputul fiecarui program. Un nume de program care contine numai cifre este ...

  • Page 14

    9Un nume de secventa trebuie plasat deasupra blocului. O comanda de stergere a blocului poate fi plasata inaintea unui nume de secventa. Cifrele din secventa pot fi specificate in orice ordine. Ele pot fi folosite asa cumeste dorit, cu conditia sa nu fie repetate. Deoarece numele secventei sunt u...

  • Page 15

    104.4 Caracterele adresa folosite la programare IntervalulAdresa FunctieMetricToliObservatiiONume program 0000÷9999 0000÷9999 NNume secventa 0000÷9999 0000÷9999 Litere de alfabet folosite GFunctie pregatitoare 0÷999 0÷999 X, Z Valorile pe coordonate (liniar) ±99999.999 mm ±99999.999 toli...

  • Page 16

    115. Functiile matematice de operare Functiile matematice de operare sunt folosite pentru a exprima operatii logice, operatii aritmetice si functii trigonometrice. Un tabel cu simbolurile de operare este aratat mai jos. Functiile de operare pot fi folosite impreuna cu variabilele pentru control...

  • Page 17

    12Operatiile logice "a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori. SAU exclusiv (EOR)Daca cele doua valori corespunzatoare sunt identice, EOR rezulta 0. Daca cele doua valori nu sunt identice, EOR rezulta 1. SAU logic (OR) Daca ambele valori sunt 0, OR rezulta 0. ...

  • Page 18

    13 Negare (NOT)NOT inverseaza valoarea (din 0 in 1, si din 1 in 0). Arc tangent (1) (ATAN) Rotunjiri (ROUND, FIX, FUP) Converteste o valoare specificata intr-un intreg prin rotunjire in minus, trunchiere,sau rotunjire in plus (in micrometri) 6. Stergere bloc [Functie]Aceasta functie permite oper...

  • Page 19

    147. Functia comentariu (CONTROL OUT/IN)Un program poate fi mai usor de inteles prin folosirea comentariilor in paranteze. Comentariile trebuie puse in paranteze pentru a fi distinse de informatia generala de operare. Comentariile sunt de asemenea supuse verificarilor TV si TH. Exemplu:8. Capac...

  • Page 20

    15Exemplu:Distanta de miscare dupa axa pentru canelura A: …….. x50/4 = 39 mm Distanta de miscare dupa axa pentru canelura B: …….. x200/4 = 156 mm De aceea, daca aschierea este executata cu un avans de 100 mm/min, avansul (grade/min) axei C este calculat dupa cum urmeaza: Dupa canelura A (...

  • Page 21

    16Coordonatele punctului AX=80Z=100C=120Coordonatele punctului B X=80Z=50C=210Cand se aschiaza din A in B cu o freza deget cu doi dinti in urmatoarele conditii,calculati avansul axei C asa cum e explicat mai jos: Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm Viteza sculei M 400 min-1Proc...

  • Page 22

    172. Calculati timpul de aschiere T, pe baza conditiilor de aschiere indicate mai sus3. Computerul calculeaza distanta L3 dintre A si B in urmatorul fel. Deplasarea dupa X = 50 mm Deplasarea dupa axa C =(conversie 3600 = 500mm) De aceea, distanta dintre A si B este calculata dupa cum urmeaza: 4. ...

  • Page 23

    18Coordonatele punctului AX=80Z=100C=120Coordonatele punctului B X=40Z=100C=210Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm Viteza sculei M 400 min-1Metoda1. Calculati distanta dintre A si B 2. Calculati timpul de aschiere T, cu conditiile de aschiere de mai sus. 3. Computerul calculeaz...

  • Page 24

    19De aceea, distanta intre A si B este calculata mai jos: 4 Viteza de avans ce trebuie specificata in program este: Specificati F117 in program. 10.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor X, Z si C Exemplu:Coordonatele punctului AX=80Z=50C=120Coordonatele punctului B X=40Z=100C=210La prel...

  • Page 25

    201. Mai intai, considerati desfasurarea unui canal dupa axa C si axa X. In acest caz, calcularea vitezei de avans este posibila in acelasi fel ca in "Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X". Deplasarea L2 dupa C si X este: 2. Calculati distanta dintre A si B cu L2 calculat l...

  • Page 26

    215. Viteza de avans ce trebuie specificata in program este aproximativ calculata dupa cum urmeaza:Specificati F83.6 in program.

  • Page 27

    22CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE 1. Sistemele de coordonate 1.1 Sistemele de coordonate si valorile Pentru a misca scula intr-o anumita pozitie, sistemul de referinta trebuie setat mai intai pentru a defini pozitia tinta, iar pozitia tinta este definita prin valorile pe coord...

  • Page 28

    23Xd, Zd : Coordonatele in sistemul de coordonate al traductorului de cod Xm, Zm: Coordonatele in sistemul de coordonate al masinii Xp, Zp: Coordonatele in sistemul de coordonate al programului X1, Z1: Valorile de decalaj dintre SCTC si SCMX2, Z2: Valorile de decalaj dintre SCM s...

  • Page 29

    24O comanda folosita sa miste o axa consta din adresa axei, un sens de miscare, si un punct tinta. Pentru desemnarea punctului tinta, doua metode diferite sunt la indemana:comenzi absolute si comenzi incrementale. Cu comenzile absolute, punctul tinta este specificat in coordonatele programului ia...

  • Page 30

    25Strung CN cu doua saniiavansul transversal ….axa XDirectiile de miscare a turelei avansul longitudinal….axa ZSistemul de coordonate al axei C (Vazut dinspre pinola) Rotatia la dreapta este definita ca sens pozitiv de miscare dupa axa C si estecomandata cu M15. M16 este folosita pentru a spe...

  • Page 31

    262.2 Comenzi in sistem imperialDaca specificatia de conversie toli/metric este selectata, este posibil sa se specificedimensiunile in sistemul imperial. Chiar daca dimensiunile sunt specificate in toli intr-osectiune a programului, CN proceseaza datele pe baza sistemului metric. Sistemul de uni...

  • Page 32

    27Tabel cu unitatile de masura a datelor (Valoarea pentru datele "1") Exemplul 1: Sistemul de unitati de 1 mm Comenzi:0.001mm miscare dupa axa XX0.00110mm miscare dupa axa X X10100.00 miscare dupa axa X X100.01Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F0.23456Urmatoarele comenzi sunt utilizate...

  • Page 33

    28Exemplul 3: Sistemul de unitati de 1 mm Comenzi:0.001mm miscare dupa axa XX0.110mm miscare dupa axa X X10000100.010 miscare dupa axa X X100010Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F234.56[Completari]Pentru F, datele numerice mai mici decat sistemul de unitati selectat este functional daca are pana...

  • Page 34

    292.5 Comenzile pentru diametru si raze Intr-o operatie de strunjire, piesa este rotita in timp ce este masinata. Datorita naturii operatiei de strunjire, cutitul prelucreaza un cerc cu raza egala cu distanta de la centrul de rotatie pana la varful cutitului. Intr-un program, comenzile dupa ax...

  • Page 35

    30CAPITOLUL 3 FUNCTII MATEMATICE 1. Pozitionarea (G00) [Functie]Miscarea din pozitia curenta pana la un anumit punct (pozitia tinta) se face cu viteze de avans diferite. La inceputul si sfarsitul unei deplasari a axei de miscare, aceasta este automat accelerata sau franata. [Formatul programul...

  • Page 36

    31X, Z, C:Punctul tinta (punctul final) F:Viteza de avans. Valoarea specificata ramane efectiva pana cand o noua valoare este introdusa.1) Viteza de avans devine zero cand CN este resetata. 2) Viteza de avans pentru fiecare axa este indicata mai jos. (Calculati avansul transversal si longitudin...

  • Page 37

    32[Completari]Cele doua sensuri de rotatie sunt definite cand se priveste planul Z-X din sensul pozitiv al axei perpendiculara pe plan (regula mainii drepte)Punctul final al unui arc este definit ca valoarea absoluta sau incrementala depinzand de selectarea G90/G91. Centrul unui arc este exprimat...

  • Page 38

    33determinat in mod similar. Asta inseamna ca, atunci cand (c) este in partea pozitiva a sistemului de coordonate, I este luat ca pozitiv, iar cand este in partea negativa, I este negativ.Comanda directa pentru raza Este posibil sa se execute interpolare circulara prin specificarea coordonatelor ...

  • Page 39

    34Programarea directa a razei este efectiva in: LAP Compensarea razei varfului sculei Subprograme Programarea incrementala (G91) In comanda de programare directa a razei, controlul calculeaza automat coordonatele centrului arcului, I si K din raza programata L si coordonatele punctului final...

  • Page 40

    354. Tesirea automata La aschierea unei piese, este deseori necesar sa tesiti o muchie ascutita (fie tesire in linie dreapta (Tesire-C) fie pe rotund). Desi astfel de tesiri pot fi realizate utilizandcomenzi conventionale de interpolare (G01, G02, G03), functia de tesire automata permite tesirea ...

  • Page 41

    36Daca deplasarea dupa axe specificata in blocul care apeleaza tesire automata (A-C din figura de mai sus) este mai mica decat valoarea absoluta a lui L (B-C in figura de mai sus), se declanseaza o alarma. Daca deplasarile dupa axe, specificate in blocul care apeleaza tesire automata, sunt zero p...

  • Page 42

    374.2 Rotunjirea (G76) Pentru a prelucra conturul de mai sus dupa punctele A, B, D si E, scrieti: dupa pozitionarea sculei aschietoare in A. Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca din A in B si apoi in D, rotunjind automat coltul cu o raza de 5mm. G76: Specifica rotunjirea unui colt...

  • Page 43

    38Programul de tesire automata este valid in: LAP Modul de compensare a razei varfului sculei aschietoare[Exemplu program]

  • Page 44

    394.3 Tesire automata sub orice-unghi La prelucrarea unei piese, este deseori necesar sa tesim colturile sau muchiile ascutite(tesire C sau R). Daca tesirea este necesara pentru muchii cu unghi diferit de 900,programarea tesirii folosindcomenzile G01, G02 si G03 nu este usoara. Aceasta functie a...

  • Page 45

    40(2) Tesire-R (G76) Cu programul de mai sus, scula aschietoare se misca din A in J trecand prin A, B,D, E, G,H, I si J, realizand tesiturile B-D, E-G, si H-I. [Completari]Cu functia Tesire-C, miscarile axei in modurile G00, G01, G34 si G35 pot fi desemnate prin inserarea unei comenzi pentru ung...

  • Page 46

    411) G75 si G76 sunt active numai in modul G01, daca sunt desemnate in alt mod decat G01, se declanseaza o alarma.2) Daca deplasarea pe axa este mai mica decat dimensiunea de tesit se declanseaza o alarma. 3) Tesirea este posibila numai la colturi intre doua linii. Tesirea la colturi intre dou...

  • Page 47

    425.1 Comanda de limitare a cuplului (G29) [Functia]Inainte de transferul piesei, desemnati cuplul limita pentru a controla cuplul de avans al servomotorului celui de-al doilea ax. [Format]G29 P D__ (Desemnati o axa dupa care se face avansul: Z sau W, pentru D.) [Detalii] Valoarea cuplului limit...

  • Page 48

    43F:Viteza de avans (mm/min sau mm/rot) PZ:Valoarea prescrisa a cuplului (%) [Detalii]Pentru punctul tinta si valoarea setata a cuplului, desemnati axa de avans. O alarma (alarma A 1220) se declanseaza daca valoarea prescrisa a cuplului nu este atinsa cand mandrina a doua s-a mutat in punctul vir...

  • Page 49

    44Z: Punctul tintaD:Distanta dintre punctul tinta si punctul de apropiere ca valoare incrementala.L:Distanta dintre punctul tinta si punctul de apropiere virtual ca valoare incrementala5.4 Setarea parametrului (1) Ignorare cuplu si monitorizarea timpului de intarziere de transmitere a cuplului....

  • Page 50

    45(2) Limita maxima pentru limitarea cuplului Valoarea maxima pentru P in blocul G29 poate fi setata. Parametru optional (OTHER F UNCTION 2) Unitatea de setare: 1 (%) Intervalul:1 pana la 100 Valoarea initiala:05.5 Exemplu de program Acesta este un exemplu pentru transferarea piesei la axul se...

  • Page 51

    46CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE Codurile G sunt utilizate pentru a specifica anumite functii care se executa in blocuri individuale. Fiecare cod G consta din adresa "G" si un numar format din 3 caractere (00 pana la 399) Intervalul in care codul G este activ O data: Codul G este a...

  • Page 52

    47X/Z/C: Specificati coordonata de luat ca pozitie curenta dupa deplasarea punctului de zero.[Detalii]Pentru pozitia curenta pe X si Z, sunt date coordonatele dupa comanda G50. [Program]Cu programul de mai sus, axele sunt pozitionate mai intai in blocul N004 in punctul de coordonate (X0, Z0). Can...

  • Page 53

    48[Detalii]Odata setata, viteza specificata ramane activa pana cand alta viteza este specificata. 3. Controlul sagetii (G64, G65) [Functie]Directiile de miscare ale masinii sunt controlate de un sistem servo in care miscariledupa axe elimina defazarea (denumit DIFF sau sageata) intre pozitia cu...

  • Page 54

    49[Format]G95 F_ F: Specificati distanta per rotatia axului principal. Unitatea de masura este determinata in conformitate cu reglarea parametrului optional (UNIT) [Detalii] Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii. La pornire, si dupa resetare, este selectat avansul per rotati...

  • Page 55

    50Anularea vitezei de aschiere constanta [Format]G97 S__ S: Setati viteza axului principal ce va fi folosita dupa anularea aschierii cu viteza constanta[Exemplu de program] Toate prelucrarile care urmeaza dupa acet bloc sunt executate la o viteza de aschiere de 100m/min. Dupa acest bloc, asc...

  • Page 56

    51CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S, T, SI MAcest capitol descrie codurile S, SB, T si M care specifica operatiile necesare pe care trebuie sa le faca masina in afara de comenzile de miscare dupa axe. S:Viteza arborelui principalSB:Viteza sculei de frezare T:Numarul sculei, numarul corectiei de scula, n...

  • Page 57

    52Interval comanda SB: 0 pana la 65535 Rotatia axului sculei M (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin coduri M. Comanda SB nu va fi anulata cand se reseteaza CN, dar va fi setata la 0 cand se opreste alimentarea cu energie electrica. Pentru a roti axul sculei M, comanda SB trebuie spec...

  • Page 58

    53(3) Pentru setul de corectii de 96: Numarul corectiei sculei: 00 pana la 96 Numarul compensarii razei la varf a sculei: 00 pana la 96 (daca functia de compensare a razei sculei exista) [Detalii]Daca exista o comanda T si o comanda de miscare pe axa in acelasi bloc, comanda Teste executata mai ...

  • Page 59

    54(5) M12, M13, M14 (scula rotativa CW (M13), scula rotativa CCW (M14), oprire scula rotativa (M12)) Aceste coduri M controleaza rotatia sculei rotative si oprirea pentru centrul de strunjire (6) M15, M16 (sensul de pozitionare al axei C) Aceste coduri M co...

  • Page 60

    55Cand functia de ignorare a reglarii vitezei arborelui principal este valida, viteza arborelui principal este fixata la 100%. Aceasta functie de ignorare a reglarii vitezei axului principal este anulata prin specificarea codului M, resetarea CNC, sau schimbarea modului de operare. Ignorare corec...

  • Page 61

    56(22) M109, M110 (cuplare axa C PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta modul de control al arborelui principal pentru modelele cu masinari multiple. Prin specificarea M110, arborele principal este controlat cu axa C iar prin specificarea M109, modul de control revine arbo...

  • Page 62

    57[Completari] Cand este oprita alimentarea cu energie electrica sau dupa resetarea CN, CN este in regim M156. Regimul selectat prin aceste coduri M este valabil numai pentru regimul de operare automat si MDI. (32) M184, M185 (interblocare universal deschis/inchis PORNIT/OPRIT) Pentru a asigura...

  • Page 63

    58M213 si M214 sunt utilizate pentru a specifica avansul transversal; M213 specifica adancimea de aschiere iar M214 specifica adancimea de aschiere egal divizata.(37) M241, M242 (gama de viteze a axului sculei rotative, JOASA, MARE) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta gama de viteze ...

  • Page 64

    595.2 Codurile M utilizate pentru axa C Urmatoarele coduri sunt necesare pentru programarea miscarii axei C. CodDetaliiM110Folosit pentru controlul arborelui principal utilizat ca axa C. La programarea comenzilor axei C, specificati intai M110 intr-un bloc fara alte comenzi. M109Folosit pentru ...

  • Page 65

    60Pentru a realiza doua gauri de 15 mm diametru, creati un program asa cum e indicatmai jos: Continuare la programul de strunjire N099G00X1000Z1000M05N100M01N101M110Desemneaza arborele principal ca axa C N102M15Indexeaza axa C in sensul pozitivN103G94X120Z102C90T0101SB=400Arborele principal ...

  • Page 66

    61Presupunand ca e folosita o freza frontala cu 4 dinti cu 300 min-1 (rpm) si o viteza de avans de 0,05 mm/dinte, viteza de avans (mm/min) este F = 300 x 0,05 x 4 = 60 mm/min 6. Functia de verificare a duratei STM Durata ciclului S, T, M este masurata si daca timpul masurat depaseste parametrul ...

  • Page 67

    62(2) Coduri M M124: verificare durata STM pornit M125: verificare durata STM oprit

  • Page 68

    63CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE1. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42) 1.1 Descriere generala Raza varfului sculei al celor mai multe scule aschietoare utilizate in operatia de strunjireeste cauza diferentelor dintre drumul programat pentru scula si conturul piesei ...

  • Page 69

    641.3 Operatia de compensare Eroarea de aschiere geometrica datorata razei varfului sculei Daca se prelucreaza dupa A-B-C-D-E in figura de mai jos dar functia de compensare a razei la varf nu este activata, portiunile umbrite vor ramane neprelucrate rezultand in erori geometrice. Aceasta este d...

  • Page 70

    65Miscarea de compensare Cu functia de compensare a razei la varf activata, eroarea in drumul sculei descrisa in(1) este compensata asa cum e aratat mai jos pentru a prelucra piesa la dimensiunile specificate in program. Drumul sculei cu compensarea la varf a sculei Compensarea razei la varf in r...

  • Page 71

    661.4 Comenzile de compensare a razei la varf (Coduri G, T) Comenzile de programare, codurile G si T utilizate pentru a activa functia decompensare a razei la varf, sunt detaliate in aceasta sectiune. Codurile G G40: Utilizat pentru a anula regimul de compensare la varf a sculei G41: Compensar...

  • Page 72

    67Codurile T Cele sase caractere de dupa adresa "T" spec ifica numarul compensarii razei la varf, numarul sculei, si numarul deplasarii sculei. OO:Numarul compensarii razei la varf :Numarul sculei :Numarul corectiei sculei Pentru a schimba corectia sculei in timpul compensarii razei la ...

  • Page 73

    68(2) Afisarea alarmei Daca se declanseaza o alarma care are legatura cu functia de compensare a razei la varf, becul ALARM de sub STATUS DISPLAY se aprinde iar ecranul afiseaza mesajul cu continutul alarmei. 1.6 Memoria intermediara CN opereaza de obicei cu regim de memorie intermediara. In t...

  • Page 74

    69(1) Pentru a obtine punctul N2' cand centrul este in punctul N1', procedati dupa cumurmeaza:Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N1-N2, deplasata in sensulspecificat (la dreapta deoarece G42 este specificata), cu valoarea compensarii razei la varf. Aceasta are ca rezultat ...

  • Page 75

    701.8 Programarea compensarii razei la varf1.8.1 G41 si G42 Codurile G41 si G42 sunt utilizate pentru apelarea compensarii razei la varf. Deoarece utilizarile acestor coduri G sunt deseori confundate in programarea unei piese, aceasta sectiune trateaza particularitatile lor. G41: Acest cod de...

  • Page 76

    71La pornirea regimului de compensare a razei la varf, pot exista miscari pe ambele axe X si Z chiar daca blocul contine numai o dimensiune, fie X fie Z. Desi programatorul ar putea sa se astepte ca miscarea centrului sa se faca dupa linia discontinua deoarece blocul N2 contine numai X, drumul sc...

  • Page 77

    72In programul de mai sus, varful sculei este pozitionat astfel ca sa vina in contact cu segmentele N2N3 si N3N4. Asta inseamna ca blocurile de comenzi de dupa secventa N2 sunt toate executate in regim de compensare a razei la varf. Daca este specificat acelasi punct de pornire si in blocul urmat...

  • Page 78

    73Deoarece secventele N3 si N4 de dupa pornirea regimului de compensare nu contin comenzile de miscare dupa axa X si Z se declanseaza alarma. Comanda I si K cu G41 si G42 In blocul care contine G41 si G42, prin inserarea lui I si K care specifica punctul imaginar odata cu X si Z, care specifica p...

  • Page 79

    741.8.3 Comportamentul in regimul de compensare a razei la varf Functia de compensare a razei la varf este mijlocul de compensare automata a razei la varf in aschierea continuua. Deoarece astfel de compensare este efectuata automat, exista anumite restrictii la programare atunci cand este utiliz...

  • Page 80

    75In acest exemplu punctele N2 si N3 sunt comandate in timp ce scula aschietoare este in punctul N1.Cand scula avanseaza din punctul N1 in N2, este utilizat G42 deoarece scula se misca pe partea dreapta a piesei fata de sensul de avans al sculei. In miscarea de intoarcere a sculei din punctul N2...

  • Page 81

    76Acest exemplu ilustreaza cazul unde programatorii pot sa greseasca. Un alt exemplu este ilustrat mai jos. Exemplu de program gresit 1 (terminarea prelucrarii): Cu programul de mai sus, programatorul se astepta sa prelucreze pana in punctul N2, (i.e., pana la Z50) admitand o portiune mica neprel...

  • Page 82

    77Programul imbunatatit genereaza drumul sculei aratat mai sus, si aproape toata zona de prelucrat este indepartata cu exceptia unei portiuni mici datorita razei sculei R. Pentru a deplasa scula de-a lungul axei X in sensul pozitiv in blocul N21, un cuvant X trebuie sa aiba o valoare mai mare de ...

  • Page 83

    78Comanda G40 in N3 anuleaza functia de compensare a razei la varf. In punctul N2,scula aschietoare se misca in asa fel ca raza sculei ia contact cu linia N1-N2 si vectorul I 10 care pleaca din N2. Doua linii care fac un unghi obtuz Considerati cazul in care scula aschietoare se deplaseaza dupa N...

  • Page 84

    79In anumite cazuri, o astfel de modificare nu este posibila. In aceste cazuri, pentru a prelucra un unghi ascutit fara a pozitiona scula la un punct indepartat urmati pasii de mai jos : In acest program imbunatatit, scula aschietoare se misca de-a lungul patratului imaginar N3N4N5N6. Aceasta ii ...

  • Page 85

    80Doua linii care formeaza un unghi drept Nu sunt probleme speciale in acest caz. Comanda aceluiasi puncta) Daca un bloc fara comenzile de miscare pe axe este programat in timpul compensarii razei la varf, drumul sculei este acelasi ca acela generat cand nu existaun asfel de bloc.

  • Page 86

    81b) Cand doua sau mai multe blocuri fara comenzile de miscare pe axe sunt programate,sau cand acelasi punct comandat in secventa precedenta este comandat repetat in timpul compensarii razei : In acest caz, se deplaseaza o axa de miscare care aduce varful sculei de raza R incontact cu conturul pr...

  • Page 87

    82Linie dreapta la arc (sau invers) Arc intr-un sfert de cerc Intr-un program unde scula aschietoare se misca continuu de la linie la arc, miscarea sculei aschietoare este facuta in acelasi fel ca in cazul in care miscarea este de la o liniela alta linie.Pozitia sculei in punctul N2 este determin...

  • Page 88

    83Arc in doua cadrane a) Cazul in care raza este mai mare decat « 2 x Raza R » : Pozitia sculei determinata de comenzile din blocul N2 este punctul in care varful sculei vine in contact cu linia N1-N2 in punctul N2. In secventa N3, scula aschietoare este pozitionata in asa fel incat vine in co...

  • Page 89

    84Cand raza arcului programat este egala cu « 2 x Raza R », scula aschietoare estelocalizata in punctul unde raza sculei vine in contact cu extensia arcului N2-N3 si cea aliniei N3-N4, dupa executia comenzilor in blocul N3 (vezi figura din « a) » sus). Ast ainseamna ca scula aschietoare este ...

  • Page 90

    85Arc in trei cadrane Pozitionarea prin comenzile din blocul N2 este in punctul in care raza varfului sculei vine in contact cu extensia liniei N1-N2 si extensia arcului N2-N3.Alte miscari ale sculei sunt identice cu acelea pentru prelucrarea unui arc in 2 quadraturi.Arc la arc Trecerea de la arc...

  • Page 91

    86Schimbarea de la G41 la G42 sau din G42 in G41 Inainte de schimbarea regimului de compensare a razei la varf din G41 in G42 sau din G42 in G41, este de preferat sa se anuleze regimul de compensare prin specificarea G40.Daca se face trecerea in regim activ (fara G40), verificati cu atentie misca...

  • Page 92

    87Miscarea sculei generata de programul de mai sus este dupa cum urmeaza : Comenzile in blocurile N1 si N2 sunt guvernate de G42 iar acelea din N3 si mai departe sunt guvernate de G41. Pentru a pozitiona scula aschietoare in N2, centrul este pe partea dreapta a liniei N1-N2 deoarece blocul N2 est...

  • Page 93

    88Trecerea de la arc la arc Conceptul este acelasi ca trecerea de la linie la linie 1.8.4 Comportamentul la anularea regimului de compensare a razei la varf G40 data cu comanda de miscare pe X sau Z Pentru a anula regimul de compensare a razei la varf se foloseste G40. Este esential sase inteleag...

  • Page 94

    89Prelucrarea unui contur compus din linii asa cum e ilustrat mai sus, este programata asa cum e aratat mai jos daca regimul de compensare a razei nu este activat Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca dupa linia discontinua. Astainseamna ca pentru punctul desemnat N3 centrul sculei ...

  • Page 95

    90Program imbunatatit : Pentru a prelucra conturul exact pana la punctul N4 se specifica G40 care anuleaza regimul de compensare a razei este specificat in blocul N5. Desi programul rezulta aproape de conturul dorit, raza sculei merge dincolo de punctul N4 pe axa Z deoarece vine in contact cu lin...

  • Page 96

    91I si K specificate in blocul G40 permit sculei sa se miste pana in punctul unde varful sculei este adus in contact cu linia N3-N4 si linia N4-N5.Comanda I si K cu G40 In blocul care contine G40, prin inserarea lui I si K care specifica punctul imaginarimpreuna cu X si Z care specifica punctul u...

  • Page 97

    92G40 independent Cand G40 este programat fara alte comenzi in acelasi bloc, pozitionarea este facuta in punctul unde varful sculei vine in contact cu punctul speciificat in blocul anteriordeoarece blocul G40 nu are X sau Z care apeleaza miscarea pe axe. Cand regimul de compensare a razei la varf...

  • Page 98

    93Conturul original si programul (program 1) : Conturul original se compune din : linie-panta-linie.Program 2 Conturul este acelasi ca in programul 1, dar scula este eliberata in punctul N3 in directia +X pentru a schimba viteza arborelui principal, apoi se prelucreaza continuu.

  • Page 99

    94In programul 2, scula aschietoare este pozitionata in punctul unde varful sculei este in contact cu linia N3-N31 in punctul N31 cand comenzile in blocul N31 sunt executatedeoarece cele trei puncte desemnate N3, N31 si N32 se afla pe aceeasi linie. Din N3 la N31, pozitionarea este pe partea drea...

  • Page 100

    95Similar, pozitionarea sculei in blocul N32 este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu N31-N32 si N32-N4 in acelasi timp. Aceasta determina de asemenea ca scula aschietoare sa se miste in sensul invers fata de cel programat. Rezultatul este depasirea conturului programat. Pr...

  • Page 101

    96Program 5 Programul 5 rezolva problemele gasite la programul 4. In aceasta bucla, varful sculei se misca dupa interiorul N3-N31-N32-N33. De aceeacomportamentul miscarii axei poate fi usor obtinut numai daca aceste laturi sunt de doua ori mai mari decat raza R (de patru ori mai mare pe axa X). D...

  • Page 102

    97Programele 1 pana la 5 furnizeaza indicii pentru prelucrarea dorita. Pentru profilul bucleipe care scula il urmeaza, selectati un dreptunghi sau poligon dar nu un triunghi. Triunghiurile pot genera miscari neasteptate ale sculei.1) Daca X sau Z depaseste limita softului, se declanseaza o alarma...

  • Page 103

    982. Functia de compensare a razei cutitului 2.1 Generalitati Aceasta functie genereaza automat drumul sculei pentru realizarea profilului necesar in prelucrari diverse doar prin programarea profilului final. Utilizand aceasta functie, cutite de diferite diametre pot fi utilizate pentru prelucrar...

  • Page 104

    99G42 : Functia de compensare a razei cutitului, dreapta - ACTIVATA(vazuta in sensul de avans al sculei, scula este pozitionata pe partea dreapta a piesei)[Detalii]In planul G17, compensarea poate fi activata in urmatoarele regimuri G G00, G01, G101, G102, G103. In planul G119, compensarea poate...

  • Page 105

    1002.3 Operatiile Miscarea sculei in G17 si G119 cu functia de compensare a razei activa este ilustrata mai jos. a : Drumul programat (profilul final)b : Drumul sculei in regim G42 c : Drumul sculei in regim G41 In regim inactiv al compensarii razei (G40), centrul sculei se misca dupa drumul ...

  • Page 106

    101Daca drumurile sculei calculate in G102 sau G103 cu compensarea razei activa, creeaza un arc care are unghiul la centru mai mare decat 1800 ; este selectat arcul de pe un cerc cu centrul in varful unghiului de obtinut. Vedeti figura de mai jos. Aceasta este deoarece functia de generare a contu...

  • Page 107

    102Compensarea razei cutitului pentru generarea conturului (lateral) (2/2) In regim G00 si G01, sensul de rotatie urmeaza comanda (M15, M16). In G101, G102, si G103 sensul de rotatie este automat determinat de catre control. De aceea,daca M15 este utilizata deoarece punctul tinta programat este i...

  • Page 108

    103Pentru a evita o astfel de problema, este necesar sa schimbati programul asa cum e aratat in figura de mai jos. Exemplu de iesire programata O alarma se declanseaza daca pozitia pe X este schimbata in timpul compensarii razei in planul G119 (planul C-X-Z). Aceasta este deoarece planul de compe...

  • Page 109

    104CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE1. Functii ciclu fix Utilizand G31, G32, G33, G34, si G35, este posibil sa se prelucreze mai multe feluri defilete – filet cilindric, filet conic, filet frontal si filet cu pas variabil. 2. Ciclu fix de filetare cilindricaPentru detalii de scriere programe de filetar...

  • Page 110

    105Un ciclu de filetare poate fi programat in acelasi fel cu G31 sau G33. Exemplu de program: filet conic cu pas constant N001 G00 X40 Z96 Pozitionarea la punctul de inceput al ciclului defiletare, X=40 mm(diam.) si Z=96mm cu avansul rapidN002 G33 X17 Z54 I7 F1.5 Cu un I in blocu...

  • Page 111

    1062.2 Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32) [Format]X:Coordonata punctului final pe X Z :Coordonata pe Z a trecerii de filetare F :Pasul filetului (F/J daca J este specificat)K:Diferenta dintre punctul de pornire si punctul final la filetarea conica (Cand nu este specificat K, controlul il ...

  • Page 112

    107Exemplu de program: filet cu pas variabil N001 G00 X0 Z0Pozitionarea la punctul de inceput ciclu defiletare, X0 Z0 cu avansul rapid N002 G33 X1 Z1 E1 F2.5 Cu un E in blocul G33, ciclul de filetare cu pas variabil aratat in desenul de mai sus esteefectuatX, Z sunt determin...

  • Page 113

    108La determinarea lui F, folositi urmatoarea ecuatie: unde,D : deplasarea dupa “n” rotatii, (mm) n :numar de rotatii necesar pentru deplasarea D, min-1 (rpm)F0 : pasul la inceperea ciclului de filetare E:variatia pasului pe o rotatie “±“ : pas crescator sau descrescator“+” : pas cre...

  • Page 114

    109[Completari]Filetarea este facuta din pozitia curenta pana in pozitia X, Z cu un pas de F. Daca variatia pasului E este specificata, pasul creste (G34) sau descreste (G35)cu valoarea specificata E pentru fiecare pas. Exemplu:1) Pasul pentru filetul cilindric din exemplul de mai sus este acela ...

  • Page 115

    110Pasul filetului conic Pasul unui filet conic este paralel cu axa Z in regim G31 si G33, si paralel cu axa X in regim G32. In regim G34 si G35, un cod M este folosit pentru a desemna directia pasului de filetare:M26: Anularea lui M27, paralela la axa Z M27: Paralela la axa X Daca nu este specif...

  • Page 116

    111Viteza de avans pe axa X (mm/min) = { Parametru (µ)/103 x }De aceea, unghiul de tesire este determinat de avansul pe Z (avansul longitudinal desemnat in programul de filetare) si de avansul transversal (in directia X). Exemplu de program de tesire: Lungime mai mare in programul de filetare D...

  • Page 117

    112In general, aceste valori trebuie sa satisfaca urmatoarele ecuatii: unde,N – viteza de rotatie a arborelui principal P -- pasul K – constanta care depinde de caracteristicile masinii Valorile constantei K pentru modelele realizate sunt indicate in tabelul mai jos: Exemplu:Pentru LCS25, cu ...

  • Page 118

    113Restrictii la viteza de aschiere Intr-un ciclu de filetare, urmatoarele restrictii se aplica relatiei dintre viteza de rotatie a arborelui principal si pasul de filetare:Pasul de filetare programabil 0,001 pana la 1000,000 mm Viteza de rotatie a arborelui principalaxa X: Viteza maxima a axei X...

  • Page 119

    114[Operatie]Cand butonul de SLIDE HOLD este apasat in timpul unui ciclu de filetare: a) Se realizeaza tesirea egala cu un pas sau lungimea specificata de un Lb) Scula se intoarce la punctul de inceput al ciclului pe axa X c) Scula se intoarce la punctul de inceput al ciclului pe axa Z d) Echipam...

  • Page 120

    115Desemnarea defazarii (unghiul) pentru filetele cu mai multe inceputuri Filetele cu mai multe inceputuri pot fi usor programate prin desemnarea punctului de inceput de filet. Pentru ciclul G33: Filetarea este executata prin defazarea cu valoarea (unghiul) specificat cu comanda C. Pentru ciclul ...

  • Page 121

    116Pentru prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri vedeti “Ciclul de filetare multipla (G71/G72)”.5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72)5.1 Ciclul logitudinal de filetare (G71)[Functia]In regim ciclu de filetare G71 aratat mai jos: [Format]X : Diametrul final al filetului Z :Coordonata...

  • Page 122

    117U : Adaosul de finisare (Exprimat ca diametru; nu se efectueaza nici un ciclu de finisare daca nu este desemnat U.) H : Inaltimea filetului (Exprimat ca diametru) L :Lungimea de tesire (pe Z) in ciclul final de filetare (Activ in regim M23; daca nu este desemnat nici un L in regim M23, L se co...

  • Page 123

    118Exemplul 1:Utilizand M32 (prelucrare pe flanc) si M75 (tipul traiectoriei de patrundere model 3): Exemplu 2:Utilizand M33 (prelucrare in zigzag) si M74 (tipul traiectoriei de patrundere model 2) $ M23 M33 M74 5.3 Ciclul transversal fix de filetare (G72) [Functia]Este efectuat ciclul transve...

  • Page 124

    119[Format]X : Coordonata X a punctului final al filetului Z : Lungimea pe Z a ciclului final de filetare A : Unghiul conuluiK :Distanta dintre punctul de inceput si de sfarsit pentru filetul conic Pentru filetul conic, utilizati fie un A fie un K. B : Unghiul de patrundere (00 x B < 1800; 0 d...

  • Page 125

    1205.4.1 Codurile M care specifica modul de filetare Regimul de filetare este specificat cu un cod M. Corespondenta dintre regimuri si codurile M este specificata mai jos: M32: Patrundere transversala (pe flancul din stanga) M33: Patrundere in zigzag M34: Patrundere transversala (pe flancul din d...

  • Page 126

    121Traiectoria de patrundere 3Cand este ales M32, M34Fiecare traiectorie din ciclu este determinata de punctul de aschiere care este explicatca distanta de la diametrul exterior; primul drum este creat in punctul de aschiere “D”, al doilea drum in punctul de aschiere “2D”, iar al n-lea dr...

  • Page 127

    122Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere “H-U(W)” este atins. Apoi sculaeste avansata cu “U(W)” pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este scris in program. Traiectoria de patrundere 4 Cand este ales M32, M34 Urmatorul model...

  • Page 128

    1235.4.3 Ciclul longitudinal de filetare Modul M32 + M73 Modul M33+M73Modul M34 + M73

  • Page 129

    124 Modul M32+M74Modul M33 + M74 Modul M34+M74

  • Page 130

    125Modul M32+M75 (avansul model 3 D2 (H2 – (H-U(W))2))Modul M32 + M75 (avansul model 3 D2 < (H2 – (H-U(W))2) sau avansulmodel 4) Modul M33 + M75 (avansul model 3 D2 (H2 – (H-U(W))2))

  • Page 131

    126Modul M33 + M75 (avansul model 3 D2 < (H2 – (H-U(W))2) sau avansulmodel 4) 5.4.4 Ciclul transversal de filetareModul M32 + M73

  • Page 132

    127Modul M33 + M73 Modul M34 + M73

  • Page 133

    128Modul M32 + M74 Modul M33 + M74 Modul M34 + M74

  • Page 134

    129Modul M32 + M75 (avansul model 3 D2 (H2 – (H-U(W))2))Modul M32+M75 (avansul model 3 D2 < (H2 – (H-U(W))2) sau avansul model 4) Modul M33 + M75 (avansul model 3 D2 (H2 – (H-U(W))2))

  • Page 135

    130Modul M33+M75 (avansul model 3 D2 < (H2 – (H-U(W))2) sau avansul model4)5.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare (multiplu) In ciclul de filetare apelat de G32, G33 etc., un ciclu de filetare cu mai multe inceputurieste indicat prin introducere defaza...

  • Page 136

    131[Detalii]Intervalul comenzii: 0 pana la 9999 Daca comanda Q este omisa, controlul il socoteste Q = 1. Intr-un ciclu de prelucrare filete cu mai multe inceputuri, prelucrarea filetelor este efectuata in ordinea 1, 2, …n. Apoi prelucrarea este repetata in ordinea 1, 2, 3…n cu valori diferite...

  • Page 137

    132D:Adancimea de aschiere (pentru o trecere) L:Valoarea totala pentru miscarea de retragere a sculei (ca diametru; secventasculei nu este efectuata cand L nu este specificat.) DA: Valoarea de retragere “a” este specificata. Cand nici un cuvant DA nu estespecificat, valoarea setata cu paramet...

  • Page 138

    1336.3 Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74) In regim G74, un ciclu de canelare este efectuat asa cum e aratat mai jos. [Formatul de programare] X : Coordonata pe X a punctului tinta Z : Coordonata pe Z a punctului tinta I :Deplasarea pe X ( ca diametru; daca nu este specificat I echipa...

  • Page 139

    1346.4 Exemplu program pentru ciclul transversal fix de canelare/gaurire (G74) Exemplu: program ciclu de gaurire O coordonata Z trebuie intotdeauna specificata in blocul G74 6.5 Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire (multipla) (1)Scula se misca pe distanta “I(K)” cu a...

  • Page 140

    1357. Ciclul fix de filetare cu tarodul7.1 Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77) [Functia]Ciclul multiplu apelat de G77 executa un ciclu de filetare cu tarodul ca cel ilustrat mai jos.[Format]G77: Apelarea ciclului multiplu fix. Specificati acest G imediat dupa un numar de secventa ...

  • Page 141

    136Q6: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu viteza de avans. Q7: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu avansul rapid. 7.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78) [Functia]Ciclul apelat de G78 executa un ciclu de filetare aratat mai jos. [Format]G78 ...

  • Page 142

    137Q5: Arborele se opreste odata si apoi porneste in sensul invers cu aceeasi viteza folosita la avansul longitudinal. Q6: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu viteza de avans. Q7: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu avansul rapid. [Completari] In timp...

  • Page 143

    138pana(cu functia de repetare) I(K), D, U(W), E, F, Q, M211 (M212), M213 (M214)prelucrarea canalelor de panaG178Filetaresincronizatacutarodul inainte (cu functia de repetitie) G178, X, Z, C, R,I(K), F, D, J, Q, M141, M136 Folosit pentru filetare cu tarodul rigid G179Filetaresincronizatacutarodul...

  • Page 144

    139Prelucrarea frontala (cu comanda K) Prelucrarea transversala (cu comanda I)Prelucrarea prin fata (cu comanda K)Prelucrarea prin lateral (cu comanda I) Q1Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid Q2Pozitionarea pe Z in punctul “Q1-K...

  • Page 145

    140Miscarile sculei in ciclurile Q3 si Q4 sunt repetate de fiecare data cand o comanda C este data sau in conformitate cu Q. 1) Pentru comenzile K si I sunt permise numai valori pozitive. Daca o valoare negativaeste specificata, se declanseaza o alarma. 2) Directia de avans pe axe este determinat...

  • Page 146

    141Prelucrarea transversala (cu comanda I) Prelucrarea frontala (cu comanda K)Prelucrarea transversala (cucomanda I) Q1Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid Q2Pozitionarea pe Z in punctul “Q1-K”cu avansul rapid Pozitionarea pe X i...

  • Page 147

    142Ignorare raspuns viteza de rotatie constanta a sculei M pentru M140 (ciclul de filetare cu tarodul) In acest ciclu viteza de aschiere porneste dupa primirea raspunsului de rotatie la vitezaconstanta a sculei M (de la capul de frezare). Din aceasta cauza exista o intarzieredintre pornirea rotat...

  • Page 148

    143Prelucrarea frontala (cu comanda K)Prelucrarea transversala (cucomanda I) Q1Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid Q2Pozitionarea pe Z in punctul “Q1-K”cu avansul rapid Pozitionarea pe X in punctul “Q1-I”cu avansul rapid Q3P...

  • Page 149

    144Ciclul transversal de filetare (G186 si G188) Ciclul longitudinal de filetare (G185 si G187)Ciclul transversal de filetare (G186 si G188) Q1Pozitionarea sculei pe X-, Z-(Z±K) si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea sculei X-(X±I), Z- si C cu avansul rapid Q2Prelucrarea pe X-(X±I), Z- si C...

  • Page 150

    145I: Valoarea deplasarii in regim G00 pentru prelucrarea pe exterior, punctul de incepere in ciclul transversal de filetare, punctul de sfarsit al filetarii pe con in ciclul longitudinal de filetare. J: Numar de spire (filete) K: Valoarea deplasarii in regim G00 pentru prelucrarea frontala, punc...

  • Page 151

    1468.5 Ciclul de gaurire (G181)CiclulQ1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) si valoarea unghiulara C.Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se roteasca in sensulacelor de ceas. Q2: Pozitionarea pe Z se face in punctul “-K” de Z0. La terminarea pozitio...

  • Page 152

    1478.6 Ciclul de alezare (G182) CiclulQ1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) si valoarea specificata pentru axa C. Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se roteasca in sensul acelor de ceas. Q2: Pozitionarea pe Z se face in punctul “-K” de Z0. La ...

  • Page 153

    1488.7 Ciclul de gaurire adanca (G183)

  • Page 154

    149CiclulQ1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X0, Z1) iar axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculeirotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Scula este pozitionata pe axa X intr-un punct “-I” de X0. Dupa terminarea...

  • Page 155

    150CiclulQ1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X1, Z0) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculeirotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Scula este pozitionata pe axa Z intr-un punct “-K” de Z0. Dupa terminarea ...

  • Page 156

    151CiclulQ1: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X1, Z0-K) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculeirotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul...

  • Page 157

    152CiclulQ1: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X0-I, Z1) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculeirotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul ...

  • Page 158

    153CicluQ1: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X1 si Z0-K. Dupaterminarea pozitionarii, scula rotativa incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z) in regim G01. Ciclul de filetare este facut i...

  • Page 159

    154CicluQ1: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X1 si Z0-K. Dupaterminarea pozitionarii, scula rotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z) in regim G01. Ciclul de filetare este facut i...

  • Page 160

    155CiclulQ1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) iar axa C este pozitionata lavaloarea comandata. La terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa seroteasca inainte. Q2: Axa Z este pozitionata in punctul “-K” fata de Z0. La terminarea pozitionarii axa C este fix...

  • Page 161

    156Cu avans longitudinal CiclulQ1: Axele X si Z sunt pozitionate in punctul desemnat in dreptul axei C in regim G00. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte.Q2: Axa X este pozitionata (axa Z pentru prelucrarea frontala) intr-un punct –I (-Kpentru prelucr...

  • Page 162

    157Moduri de prelucrare canale de pana In ciclurile de prelucrare canale de pana este posibil sa se selecteze directia de prelucrare si metoda de prelucrare cu codurile M. (1) Selectarea directiei de prelucrare (M211, M212) Regim de prelucrare unidirectionala (M211)Regim de prelucrare in zigzag (...

  • Page 163

    158[Detalii]In ambele regimuri adaosul de finisare U sau W nu este prelucrat in ciclul de degrosare; adaosul de finisare este indepartat in ciclul de finisare. Inainte de inceperea ciclului fix, axa C trebuie eliberata (M146) In G181÷G184, G189, G190, G178 si G179 primul ciclu este executat in o...

  • Page 164

    159I:Valoarea deplasarii pana in punctul de inceput al prelucrarii pentru filetarea pe suprafata laterala. F: Avansul de lucruSeteaza avansul in timpul ciclului. Determinati o valoare in asa fel ca avansul pe rotatie al sculei rotative este egal cu pasul filetului. Avansul de aschiere ...

  • Page 165

    1608.15.1 Ciclul de filetare cu tarodul cu rotire dreapta (G178)CiclulQ1: Axele sunt pozitionate in coordonatele (X1, C) cu avansul rapid iar rotatia sculei rotative este oprita. Q2: Scula este pozitionata in punctul de incepere al prelucrarii (Z0, -K) cu avansul rapid. La modelele cu punct de c...

  • Page 166

    1611) In timpul executarii pasilor Q3 si Q4, reglarea turatiei pentru scula rotativa si reglarea avansului pe axe sunt fixate la 100%. 2) Cand SLIDE FOLD (oprirea pe axe) este desemnata in timpul executarii pasilor Q3 si Q4 miscarile sunt urmatoare: Pasul Q3Scula rotativa si avansul pe axe sunt ...

  • Page 167

    162Cand o comanda Q este specificata, pozitionarea la intervale de 360/Q este facuta automat fata de pozitia comandata C. 8.17 Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca pentruevacuarea spanului.Asa cum s-a explicat mai inainte, in ciclul de gaurire adanca (G183), utilizarea coduri...

  • Page 168

    1638.18 Setarea adancimii de gaurire ( numai pentru ciclurile de gaurire) Pentru ciclurile de gaurire apelate de G178, G179, G181, G182, G183, G184 siG189, adancimea gaurii poate fi specificata de o comanda R (vezi mai jos) fata depozitia deplasata cu I sau K in loc sa se specifice punctul final ...

  • Page 169

    164Prelucrarea frontala (cu comanda K) Prelucrarea transversala sau laterala (cu comanda I)

  • Page 170

    165Prelucrarea frontala (cu comanda K)Prelucrarea laterala (cu comanda I) Q1Pozitionarea pe X si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea pe Z si a axei C cu avansul rapid Q2Pozitionarea pe Z in punctul definitde valoarea incrementala “±K” fata de pozitia curenta cu avansul rapid Pozitionarea ...

  • Page 171

    166Cand setarea in punctul de intoarcere al ciclului este “punctul de pornire al prelucrarii”8.20 Functia de anulare interblocare a axului sculei rotative (optional) De obicei daca incercam sa rotim scula rotativa in timp ce axa C nu este cuplata se declanseaza alarma. Totusi folosind codul M...

  • Page 172

    1678. 22 Exemple de programeExemplul 1: Cand se gauresc cele 4 gauri de 15 mm diametru aratate mai sus, programati ca mai jos folosind G181 pentru ciclul de gaurire. Continuare din programul de strunjireN099G00X1000 Z1000M05N100M110N101M15N102G094 X200Z150T0101SB=400N103G181 X60Z75(R-27)C0K48F40...

  • Page 173

    168[Completari]Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie desemnate in blocurile N103 pana la N106 fiind facute automat. In blocul N104 care apeleaza ciclul de gaurire la gaura a doua programati numai comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterio...

  • Page 174

    169punctul D N107C240Ciclul de gaurire in punctul E N108C300Ciclul de gaurire in punctul FN109G180N110G00X1000 Z1000M12N111M109N112M02Ciclul de gaurire adanca este executat intermitent (peck)Cuvantul D: cursa avansului intermitent (mm) Cuvantul E: durata opririi temporizate (secunde) In program...

  • Page 175

    170Continuare din programul de strunjireN099G00X1000 Z1000M05N100M110N101M15N102G095 X110Z120T0505SB=400N103G185 X95Z60C0F10Axul principal (axa C) este indexata la 00. Dupa ce freza frontala (deget) este pozitionata la X95 cu avansul rapid,incepe sa se rotesca in stanga cu 400 min-1.Freza este po...

  • Page 176

    171Exemplul 4: La prelucrarea unui canal de pana cu latimea de 5 mm lung de 20 mm asa cum e aratat mai sus, programul este prezentat mai jos utilizand G190 pentru a apela ciclul fix deprelucrare canale pana. 1. Axul este indexat la 900.Freza deget este pozitionata laZ105 mm cu avansul rapid iarsc...

  • Page 177

    172[Completari] Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie desemnate in blocurile N104 pana la N106 fiind facute automat. In blocul N105 care apeleaza ciclul de frezare la al doilea canal de pana programati numai comenzile care difera de acelea specificate in b...

  • Page 178

    173CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE GENERARE AUTOMATA A PROGRAMULUI PE STRUNG (LAP) 1. Sumar LAP (Lathe Auto-Programing) este o functie care utilizeaza la maxim capabilitatea CNC de procesare rapida a datelor. Cu aceasta functie controlul genereaza automat traiectoria sculei pentru a realiza conturul n...

  • Page 179

    1742. Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80, G81, G82, G83) Exista cinci regimuri de prelucrare pentru functia LAP: Regim I AP: pentru strunjirea din bara Regim II AP: pentru strunjirea prin copiere Regim III AP: pentru prelucrarea filetelor Regim IV AP: pentru s...

  • Page 180

    1753. Lista modurilor de prelucrareIn LAP prelucrarea longitudinala sau transversala poate fi desemnata pentru fiecare din modurile AP, I÷V. Modurile care pot fi utilizate cu LAP sunt enumerate in tabelul de mai jos.Prelucrarea longitudinalaPrelucrarea transversalaRegim IAP(1)(6)Regim II AP(2)(7...

  • Page 181

    176(1) Regim I AP, prelucrare longitudinala (G85+G81+G80) Prelucrarea este executata in timp ce se deplaseaza nivelul de prelucrare cu adancimeade aschiere. Programul unei piese poate fi creat prin simpla desemnare a datelorconturului de finisare. (2) Regim II AP, prelucrare longitudinala (G86+G8...

  • Page 182

    177(3) Regim III AP, prelucrarea longitudinala (G88+G81+G80) (4) Regim IV AP, prelucrarea longitudinala (G85+G83+G81+G80) (numai LAP4)Zona dintre semifabricat si conturul final este prelucrata. Scula aschietoare se misca cu avansul rapid in celelate zone. Timpul necesar pentru prelucrare este cel...

  • Page 183

    178Prelucrarea este efectuata de-a lungul formei indicata mai sus. Deoarece numarul de treceri pe suprafata forjata a piesei este mic in acest regim acesta este eficient pentru prelucrarea nesupravegheata in timpul noptii cand durata de viata a sculeieste un considerent important. (6) Regim I AP,...

  • Page 184

    179(9) Regim IV AP, prelucrare transversala (G85+G83+G82+G80) (numai LAP4) (10) Regim V AP, prelucrarea transversala (G86+G83+G82+G80) (numai LAP4)

  • Page 185

    1804. Listele cu coduri si parametri Codurile G, M si parametrii utilizati in LAP sunt date mai jos. Coduri G Codul G DescriereG80Sfarsit definire contur G81Pornire definire contur, longitudinal G82Pornire definire contur, transversal G83Pornire definire forma (numai LAP4) G84Schimbarea conditiil...

  • Page 186

    181FAViteza de avans dupa ce regimulde strunjire de degrosare se schimba, punctul A FA=FFA>0FBViteza de avans dupa ce regimulde strunjire de degrosare se schimba in punctul B FB=FAFB>0EViteza de avans de degrosare de-a lungul conturului de finisare F activ la intrarea in regim LAP E>0XAC...

  • Page 187

    182[Completari]Urmatoarele cuvinte trebuie specificate ca valori incrementale D, DA, DB, U, W, si H D, DA, DB, XA, XB, U si H trebuie date ca diametre. In ciclurile de filetare care utilizeaza M73, “H-U” trebuie sa fie mai mare sau egalcu D: In M74 si M75 aceasta trebuie sa fie pozitiva: Cand...

  • Page 188

    183[Completari]Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G85. Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in ciclul dedegrosare. Cand o comanda G84 care indica schimbarea conditiilor de aschiereeste data, D este valabil pana in punctul unde se face schimbarea, XA si ZA. Un D treb...

  • Page 189

    184G84 si comenzile de dupa trebuie date dupa Pentru strunjirea exterioara OD valorile coordonatelor ”punctului de pornire LAP”, “schimbare regim prelucrare punctul A” si “schimbare regim prelucrare punctul B”trebuie date in asa fel ca ele sa devina mai mici in aceasta ordine. Pentru ...

  • Page 190

    185F este utilizat pentru a specifica viteza de avans pentru blocurile pana la care un E este desemnat in programul de definire a conturului.Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost valabila inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare. F trebui...

  • Page 191

    186U : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X W : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z M32 (M33, M34) Modul de prelucrare M73 (M74, M75) Modul de prelucrare [Functia]Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a conturu...

  • Page 192

    18710. Moduri de programare automata APRegimurile AP I pana la V sunt explicate aici. Este indicat sa vedeti si 10.5.5. 10.1 Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat cilindric -bara)[Functia]In Regim I AP, zona inconjurata de punctele de pornire AP si conturul definit de pr...

  • Page 193

    188Definirea conturuluiInceputul definirii conturului longitudinalcodul G Blocurile de definire a conturului de finisare Codul G sfarsitul definirii conturuluiCiclul de degrosare………………………………... Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentruciclul...

  • Page 194

    18910.1.2 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea transversala Inceputul definirii conturului longitudinal codulGBlocurile de definire a conturului de finisare Sfarsit definire conturCiclul de degrosare………………………………...Codul G sfarsitul definirii conturuluiPozitia de...

  • Page 195

    190Ciclul de finisare Pozitia de schimbare a sculei S, T si M pentru ciclul de finisareApelare ciclu finisare10.1.3 Generalitati despre ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara) Ciclul longitudinal de degrosare (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0101 pozitioneaza scula in punctul d...

  • Page 196

    191Punctele de schimbare a regimului de prelucrare trebuie programate in blocul care contine G85. Pentru o programare mai clara, comenzile cu privire la acestepuncte sunt programate in linii diferite, fiecare linie precedata de $ care indica faptul ca linia este o continuare a celei precedente. C...

  • Page 197

    192(6) Dupa ce s-a ajuns in B conturul final al ciclului de degrosare este prelucrat pana in punctul de coordonate Xb+D (pe X). Daca G80 care indica sfarsitul definirii conturuluiapare inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final esteprelucrat pana in punctul specificat in b...

  • Page 198

    193(9) Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor de prelucrare. Dupa acel punct, prelucrarea este continuata cu adancimea de aschiere(D) si viteza de avans (F) schimbate. (10) Daca aschierea in pasul (6) este de-a lungul unei pante descendente si conturul de p...

  • Page 199

    194(12) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos pe X a fost prelucrata. Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0.1 mm (ca raza pe X) si estepozitionata pe X la coordonata “primul nivel de prelucrare D pe panta descententa +0.2 mm”. Axa Z se intoarce pana in punct...

  • Page 200

    195(14) La terminarea pasului (13) scula se retrage la punctul de pornire AP (Xs, Zs). Suntdoua tipuri de traiectorie pentru miscarea de retragere a sculei: Cele doua axe se intorc la punctul de pornire AP simultan cand G00 este desemnatin primul bloc al programului de definire contur (blocul de ...

  • Page 201

    19610.2.1 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinala Definirea conturuluiInceputul definirii conturului longitudinal codul G Blocurile de definire a conturului de finisare Sfarsit definire conturCiclul de degrosareCodul G sfarsitul definirii conturuluiPozitia de schimbare a scu...

  • Page 202

    19710.2.2 Traiectoria sculei si programul – Prelucrarea transversalaDefinirea conturuluiInceputul definirii conturului longitudinal codul G Blocurile de definire a conturului de finisare Sfarsit definire conturCiclul de degrosareCodul G sfarsitul definirii conturuluiPozitia de schimbare a scule...

  • Page 203

    19810.2.3 Generalitati ale ciclului de strunjire prin copiere Ciclul de degrosare in directie longitudinala (exemplu A) (1) Comenzile in blocul N0121 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0122, sunt selectate comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare, apoiscul...

  • Page 204

    199(5) Prelucrarea este inceputa din (Xp, Zp) pana in punctul tinta (*1) calculat de OSP. 1*: Punctul tinta este punctul obtinut prin deplasarea punctelor comandate in definirea conturului cu (XOFF+U+ZOFF +W), paralele la axele respective. Prelucrarea este facuta cu avansul specificat de un E in ...

  • Page 205

    200(8) Pasii indicati mai sus sunt repetati pana cand punctul de avans atinge sau depaseste“Xa+U”. In acel punct controlul socoteste (XOFF, ZOFF) ca fiind (0, 0) si prelucreaza dupa o traiectorie deplasata fata de conturul specificat cu valoarea (U, W). La sfarsitul definirii conturului, scul...

  • Page 206

    201Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinala Desemnati traiectoria sculei pentru ciclul continuu de filetare cu G34, G35, G112 si G113 (G112 si G113 nu pot fi desemnate daca functia optionala de filetare ciclica nu este selectata.) Definirea conturului

  • Page 207

    202Generalitati ale ciclului continuu de filetare in directia longitudinala (1) Comenzile in blocul N0141 desemneaza S, T si M pentru filetare. (2) Comenzile in blocul N0142 pozitioneaza scula in punctul de pornire AP (Xs, Zs). (3) B, H, D, si U in blocul N0143 specifica datele necesare pentru ci...

  • Page 208

    20310.4.1 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinalaDefinirea Conturului 1) Codul G de pornire definirea profilului2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare 4) Blocurile de definire a conturului de finisare5) Codul ...

  • Page 209

    204Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare6) Apelarea ciclului de degrosare Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare 7) Apelare ciclul de finisare 10.4.2 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea transversala Def...

  • Page 210

    2054) Blocurile de definire a conturului de finisare5) Codul G de sfarsit definire contur Ciclul de degrosarePozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare6) Apelarea ciclului de degrosare Ciclul de finisare Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M ...

  • Page 211

    206S: Viteza de rotatie a axului la finisareE: Viteza de avans pe contur in ciclul de strunjire cu viteza mare Comenzile F, E, si S sunt modale. (5) G care indica sfarsitul definirii conturului Acest cod declara sfarsitul definirii conturului. (6) Apelare ciclu de degrosare Ciclul de degrosare...

  • Page 212

    20710.4.3 Generalitati ale ciclului de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza mareCiclul de degrosare in directie longitudinala (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0161 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0162, comenzile S, T, si M pentru ciclul de degro...

  • Page 213

    208(4) Comenzile intre G83 si G81 sunt comenzile de definire a profilului semifabricatului iarcele dintre G81 si G80 definesc conturul final. Pentru strunjirea OD, desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin deplasarea punctului pe diametrul maxim al materialului sau pe conturul fi...

  • Page 214

    209Cand linia intersecteaza profilul materialului in B’ inainte de B, prelucrarea este executata in G01 pana la o distanta Lc fata de B’ pe Z si dupa aceea scula este miscata cu avansul rapid pana la o distanta Lc pe Z fata de conturul materialului. Aiciprelucrarea este repornita in regim G01...

  • Page 215

    210(7) Dupa terminarea prelucrarii explicata la (6) scula aschietoare este retrasa din piesa pe X si Z cu 0,1 mm pe fiecare axa (ca diametru pentru X). Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri. (8) Ciclul final de degrosare se incheie. Scula se retrage pe Z c...

  • Page 216

    211Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor deprelucrare. Dupa acel punct, acelasi ciclu este repetat cu adancimea de aschiere (D) siviteza de avans (F) schimbate. (9) Cand o panta descendenta trebuie prelucrata in pasul (6), scula aschietoare coboarape contu...

  • Page 217

    212(10) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos este prelucrata. Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza pe X) si se pozitioneazain punctul de coordonate D+0,2 mm pe X. Dupa terminarea prelucrarii pantei descendente, prelucrarea anterioara se reia si p...

  • Page 218

    213Viteza de avans in prelucrarea pe conturul final de degrosare este cel specificat de E.La terminarea pasului final de degrosare, scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza pe X). Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1). (12) La terminarea pasului (13) scula se into...

  • Page 219

    214Scula nu se intoarce catre punctul de pornire al AP asa cum e explicat in pasul (14)cand M85 este desemnat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepecu G85). Aceasta incheie un ciclu de degrosare. Ciclul de finisare la strunjirea cu viteza mare in directie longitudinala (e...

  • Page 220

    21510.4.5 Cum se obtine punctul de pornire pentru trecerile de lucru Punctul de pornire al avansului de lucru intr-un ciclu de strunjire bare cu viteza mare este determinat de urmatoarele : Cs : Punctul de pornire AP Lc : Distanta de siguranta LAPBsp : Punctul de pornire al conturului finisat (du...

  • Page 221

    216Portiunea din dreapta (in directia pozitiva a axei Z) segmentului CsBsp nu esteprelucrata. Sa consideram ca punctul de intersectie dintre traiectoria de avans si acestsegment este “Xp”.Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la, care este distantat de punctul Cp cu Lc (distan...

  • Page 222

    21710.5.1 Traiectoria sculei si programul – prelucrarea longitudinala Definirea conturului1) Codul G de pornire a definirii profilului 2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare 4) Blocurile de definire a conturului de finisare5) Cod...

  • Page 223

    218Ciclul de degrosarePozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare6) Apelarea ciclului de degrosare Ciclul de finisare Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare 7) Apelare ciclul de finisare 10.5.2 Traiectoria sculei si prog...

  • Page 224

    2191) Codul G de pornire a definirii profilului2) Blocurile de definire a profilului deprelucrat3) Cod G de pornire definirea conturuluide finisare 4) Blocurile de definire a conturului de finisare5) Codul G de sfarsit definire contur Ciclul de degrosarePozitia de schimbare a sculei Punctul de ...

  • Page 225

    220(4) Blocurile de definire a conturului final Definiti conturul final utilizand G00, G01, G02, si G03. Traiectoria de retragere a sculei dupa terminarea prelucrarii difera daca primul bloc contine G00 sau G01. G00 poate fi folosit numai in primul bloc F: Viteza de avans la finisare S: Vi...

  • Page 226

    2211) Definirea profilului semifabricatului trebuie sa vina inaintea blocurilor care definescconturul final. 2) Profilul semifabricatului trebuie sa fie definit in acelasi sens cum a fost definitconturul final. 3) Sunt cazuri in care echipamentul CNC schimba datele primului element al profilului ...

  • Page 227

    22210.5.3 Generalitati ale ciclului de copiere Ciclul de degrosare in directia longitudinala (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0181 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0182, comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare sunt selectate, apoi scula este poziti...

  • Page 228

    223Distanta de siguranta LAP (Lc) este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.(5) Punctele alese in blocurile de definire a profilului sunt deplasate cu D in directia de avans. Scula se deplaseaza cu viteza de prelucrare in regim G01 din punctul A” in punct A’ (Za, Xh-...

  • Page 229

    224(7) Aceasta incheie primul ciclu de degrosare. Scula aschietoare este apoi pozitionata in punctul B cu avansul rapid. Cand coordonata pe X la terminarea primului ciclu de degrosare este mai mica decat cea mai mare a urmatorului nivel de prelucrare, scula aschietoare se misca pana in punctul ...

  • Page 230

    225(9) Cand profilul materialului deplasat cu “D numar par” intersecteaza conturul de prelucrat (sau conturul final de degrosare”) in timpul prelucrarii profilului, scula aschietoare incepe prelucrarea dupa profilul deplasat. Cand profilul materialului deplasat cu “D numar par” intersec...

  • Page 231

    226In ciclurile de degrosare in modul IV AP scula se retrage in punctul unde prelucrarea dupa profilul materialului a inceput in conformitate cu procedura urmatoare: Scula este pozitionata pe X in punctul “coordonata X cea mai mare din ciclu +0,2 mm (ca diametru)”. Scula este pozitionata pe Z...

  • Page 232

    227(11) La terminarea pasului (10), scula se retrage catre punctul de pornire AP (Zs, Xs).Sunt posibile doua traiectorii de retragere a sculei: Scula se retrage pe X si Z simultan cand G00 este desemnat in primul bloc al programului de definire a conturului ( blocul de dupa cel care contine fie G...

  • Page 233

    22810.5.4 Precautii la executarea ciclului de copiere Cand sensul de definire a profilului semifabricatului sau a conturului final este opussensului de prelucrare se declanseaza alarma. In astfel de cazuri definiti profilul din nou sau impartiti tehnologia de prelucrare.

  • Page 234

    22910.5.5 Precautii Desemnati numele secventei de definire a conturului chiar dupa codul G care apeleaza executarea programului LAP: G85, G86, G87 si G88. Pentru G83 (G81 sau G82) utilizate pentru a indica pornirea definirii conturuluitrebuie desemnat un nume de secventa corespunzator.Cu privire...

  • Page 235

    230Numarul maxim de pante descendente care se pot programa in modul I AP si modul IV AP este de zece. Pentru profilul de mai sus, numarul de pante descendente este cinci. Daca se programeaza mai mult de zece pante se declanseaza alarma.O depasire a profilului se poate intampla daca ambele U si W ...

  • Page 236

    231(1) Prelucrarea la interior (ID) Scula poate sa interfere cu piesa. Corectati programul dupa cum e necesar, de exemplu schimbati punctul de pornire AP. Din modul IV AP in modul I APDin modul IV AP in modul II AP

  • Page 237

    232(2) Strunjirea prin copiere in pantele descendente In modul II AP diametrul trebuie sa fie cel mai mare in punctul final al portiunii de definire a conturului (trebuie sa fie cel mai mic la strunjirea interioara ID). Altfel scula interfereaza cu piesa. Din Modul V AP in Modul II AP

  • Page 238

    233(3) Relatia dintre punctul de incepere AP (Zs, Xs) si punctul de pornire al prelucrarii (Za, Xa) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii. Pentru prelucrarea ID: Pentru prelucrarea OD:(4) Aveti relatia de mai sus in minte cand desemnati punctul de pornire AP si punctulde pornire al aschierii....

  • Page 239

    234(5) Cand punctul de pornire al aschierii si punctul de pornire AP sunt desemnate asa cum e aratat mai sus (unde Xs=Xa) este gresit ciclul. 11. Aplicatie a functiei LAP

  • Page 240

    235Exemplu de masinare utilizand modul I AP Exemplu de program: (Definirea conturului)(Pozitia in care se schimba scula)(S, T, si M pentru ciclul de degrosare)(Punctul de pornire degrosare) (Apelare ciclu degrosare bare) (S, T si M pentru ciclul de finisare) (Apelare ciclu de finisare)Un program ...

  • Page 241

    236Exemplu de masinare utilizand modul IV AP Exemplu de program: (Definirea conturului)(Pozitia in care se schimba scula)(S, T, si M pentru ciclul de degrosare)(Punctul de pornire degrosare) (Apelare ciclu degrosare bare) (S, T si M pentru ciclul de finisare) (Apelare ciclu de finisare)Un program...

  • Page 242

    237CAPITOLUL 9 GENERAREA CONTURULUI 1. Functia de programare a generarii conturului (frontal) 1.1 Generalitati Functia de generare a conturului poate prelucra linii sau arcuri pe o fata frontala a unei piese cu interpolarea simultana a doua axe C si X la modelele de masini cu prelucrari diver...

  • Page 243

    2381.3 Exemple de programare Prelucrarea liniara (G101) Exemplul 1: Program 1: Controlul simultan pe 2 axe X si C ….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B

  • Page 244

    239Program 2: Controlul simultan pe 3 axe: X, Z si C ….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B Exemplul 2: Program:….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B ….Punctul final C ….Pu...

  • Page 245

    240Prelucrare arc (G102, G103) Exemplul 1: G102 Program:….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B

  • Page 246

    241Exemplul 2: G103 Program:….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B ….Punctul final C ….Punctul final D ….Punctul final E ….Punctul final F ….Punctul final A

  • Page 247

    242Exemplul 3: G103 Program:….Cuplare axa C ….Eliberare axa C ….Pozitionare….Punctul de pornire A ….Punctul final B ….Punctul final C

  • Page 248

    243Combinatie cu functia de conversie a sistemului de coordonate Exemplul 1: V1=R (raza cutitului) Valoarea razei cutitului trebuie setata ca variabila V1 inainte. Program:Cuplare axa CEliberare axa C Pornireaconversiei sistemului de coordonatePozitionare in punctul de pornire A Prelucrarea pana ...

  • Page 249

    244Exemplu 2: r = raza arcului de prelucrat adancimea de aschiere= unghiR= raza cutituluiD= diametrul piesei Acestea trebuie date in programCoordonatele X si Y al punctului de pornirepot fi calculate dupa cum urmeaza:Unde:Presupunand valoarea A va fi mai mare decat 29,60. Folositi 350 pentru A. V...

  • Page 250

    245Program:Cuplare axa CEliberare axa C Pornire conversie sistem de coordonatePozitionare in punctul de pornire A Prelucrare pana in B Sfarsit conversie sistem de coordonate.Daca echipamentul NC nu are instructiuni utilizator 2 (optional), nu poate efectuacalcule trigonometrice. De aceea programa...

  • Page 251

    246(2) Cand punctul de plecare este in centru iar comenzile C ale punctelor de plecare sioprire difera: In acest caz numai axa C se misca pana cand valoarea comandata este atinsa; apoi se misca pe axa X. (3) Cand punctul final este in centru si comenzile C de plecare si oprire difera: Acest caz e...

  • Page 252

    247Operatie speciala in regimul G101: valoarea pentru viteza de avans pe C estesetata.Intervalul de setare: 1-1000 (Unitate:%)Valoarea initiala: 100 (%) Functia de control automat al vitezei de avans Daca traiectoriile trec aproape de centru, viteza de avans pe C calculata din ceacompusa (pe X si...

  • Page 253

    248Pentru a efectua generarea conturului cu functia de compensare a razei sculeiactivata, programati profilul final. Pentru a efectua generarea conturului cu functia de compensare a razei sculei dezactivata, programati traiectoriilecentrului sculei. Pentru a da comenzile de generare a conturului ...

  • Page 254

    249(2) Planul interiorSensul de interpolare circulara, sensul de compensare a razei la varf (a sculei) si altifactori sunt determinati in functie de planul ales. 2.2 Formatul de programareInterpolare circulara pe fata laterala (CW)G132 Z C L F Z, C: L:F:Coordonatele punctuluifinal pentru interpol...

  • Page 255

    250In fig. 5 de mai jos, arcul “a” este generat. Valorile din paranteze sunt pentru planul interior. Pentru interpolarea circulara intre punctele A si B pe fata laterala exista doua traiectorii posibile care au aceeasi raza si un unghi la centru mai mic de 1800 ,deoarece axa C este axa de rot...

  • Page 256

    251Cand axa C este cuplata, prelucrarea este posibila in gama de 5965 de rotatii ale axeiC (596 de rotiri pentru specificatia 0,1) intr-un sens. Daca generarea conturului pe fata laterala depasesc aceasta limita se afiseaza urmatoarea alarma:Daca aceasta alarma este afisata, folositi functia de p...

  • Page 257

    252CAPITOLUL 10 CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE 1. Sumar Modelele de masini cu prelucrari multiple au o functie pentru a converti comenzileprogramului desemnate in sistemul de coordonate cartezian in coordonate polare, pe X si C. Aceasta functie simplifica programarea cand o gaura pe fata fro...

  • Page 258

    253Dupa terminarea pozitionarii utilizand X sau Y in regim G137, incepeti prelucrarea.Pentru regimul de prelucrare selectati un ciclu fix multiplu sau G01. Deoarece G00, G01 si codurile G care desemneaza ciclul fix multiplu sunt anulate cu G137,alegeti-le in urmatorul bloc. Daca comanda de conver...

  • Page 259

    254Exemplul 2: prelucrare cu G01 la P2.Observatie: Folositi X si Y numai pentru pozitionare. 4. Informatie suplimentaraCand se creeaza sistemul de coordonate ortogonal cu comanda de conversie esteposibil sa se selecteze daca deplasarea zeroului axei C este sau nu inclusa, prin setarea urmatorului...

  • Page 260

    2551) Desemnati X si Y in primul bloc dupa blocul G137. Cand numai X sau Y este dat se declanseaza alarma. Aceasta nu se aplica blocurilor urmatoare. 2) Cand se da o comanda incrementala in regim G137 se declanseaza alarma. Pentru a desemna comenzi incrementale in regim G137 procedati dupa cum ur...

  • Page 261

    256CAPITOLUL 11 PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4 AXE (Model 2S) Acest capitol descrie programarea prelucrarii unei piese cu doua scule in acelasitimp.1. Programarea 1.1 Selectarea turelei Pentru a scrie un program pentru turela A (turela superioara) sau turela B (turela de jos), se...

  • Page 262

    2571.2 Comanda de sincronizare (codul P) [Functia]In prelucrarea simultana pe 4 axe, desi doua turele pot fi manevrate independent, existacazuri cand este necesar controlul sincronizat a doua turele; rotatia arborelui in timpul prelucrarii folosind scule in ambele turele este un exemplu care nec...

  • Page 263

    258In exemplul de mai sus, blocul A este executat pentru ambele programe G13 si G14. Blocurile B, C si D sunt executate in aceasta ordine. 1.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile simultane Sincronizarea asteptarii turelelor A si B in timpul prelucrarilor simultane poat...

  • Page 264

    2592. Formatul de programareSelecteazaturela A Comenzipentruturela A Selecteazaturela B Comenzipentruturela B

  • Page 265

    260In timpul controlului simultan pe 4 axe, S, M cu privire la rotatia arborelui (M00, M01, M03, M04, M05 si M41 pana la M44), si G96 care apeleaza regimul de prelucrare cu viteza constanta trebuie sa se potriveasca pentru turelele A si B. Altfel sedeclanseaza alarma. Daca G13 si G14 nu sunt spec...

  • Page 266

    261Daca numarul P in blocul N0002 este facut, de ex. P200, adica daca numarul P nu se potriveste, echipamentul executa comenzile in N0001 pentru turela A si acelea in N0101 pentru turela B. Dupa aceea comenzile pentru turela B cu P mai mic decat P200 sunt executate si apoi comenzile pentru turela...

  • Page 267

    262 Determinati conditiile de prelucrare in asa fel ca puterea de aschiere necesara celor doua turele sa nu depaseasca capacitatea masinii. Alte consideratii Utilizarea intrerupatorului INDIVIDUAL permite turelelor sa fie manevrate independent, facilitand verificarea prelucrarilor de incercare. ...

  • Page 268

    263Comenzile S, M si P din G96 ale turelelor A si B trebuie sacorespunda.Chiar atunci cand regimul de prelucrare constanta este activ, este activ numai pentru turela A.Turela B nu este in acest regim. 4. Exemplu de programareMaterial:S45C (JIS, otel carbon) Adaos de prelucrare:3mm (ca raza) Tur...

  • Page 269

    264aschiere: 3 mm Viteza de avans:0,35 mm/rot T0202Pozitionat verticalViteza de aschiere:95 m/min. Adancimea deaschiere: 3 mm Viteza de avans:0,4 mm/rotBT0101Pozitiont orizontalViteza de aschiere:65 m/min. Adancimea deaschiere: 3 mm Viteza de avans:0,25 mm/rotTimpul de aschiere pe piesa este 68 d...

  • Page 270

    265Nume programSelectarea turelei A Prelucrarea frontala cu sculadin turela A Strunjirea exterioara cuscula din turela A Deoarece nu se da nici ocomanda P20 intr-unprogram executat de sculadin turela B, acest bloc esteexecutat numai de turela ASelectarea turelei B Strunjirea ID cu scula dinturela B

  • Page 271

    266CAPITOLUL 12 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR1. Sumar Operatiile si functiile alcatuite ca un grup de instructiuni sunt stocate in memorie ca un subprogram. Subprogramul stocat poate fi accesat din programul principal prin specificarea numelui programului, care reprezinta un grup de instructiuni, iar...

  • Page 272

    267robot sau alt echipament periferic sunt programate ca programe instructiuni utilizator.Cand se foloseste echipament periferic si functii aferente, utilizatorul poate folosi functii specializate sau diverse operatii prin utilizarea functiei instructiuni utilizator. Componente cu contururi simil...

  • Page 273

    268Programele din partea stanga (Instructiuni utilizator 2) Configuratia de aici contine toate tipurile de programe si functia Instructiuni utilizator poate fi utilizata in fiecare tip de program. Functia Instructiuni utilizatorutilizata intr-o astfel de configuratie este denumita “Instructiuni...

  • Page 274

    2692.3 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator Functiile de baza sunt clasificate pe larg in urmatoarele trei functii: Functia Instructiune control Aceasta functie va permite sa controlati ordinea de executie a secventelor programateutilizand instructiuni cum ar fi IF, GOTO, si CALL. Fun...

  • Page 275

    2703. Instructiuni utilizator 1 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator 1 (functia de instructiune a controlului, functia variabila, operatiile aritmetice) sunt descrise aici. 3.1 Functia Instructiune control 1Se pot utiliza 8 instructiuni pentru control. Din acestea instructiunea GOTO s...

  • Page 276

    271Cu alte cuvinte, orice element care contine mai mult de o litera (A pana la Z), cum ar finume de secventa si un cod de control, trebuie urmat fie de un spatiu fie de un tab.In continuare sunt tratate instructiunile GOTO si IF, care sunt instructiunile de control ale Instructiuni utilizator 1. ...

  • Page 277

    272(2) - poate fi utilizata in loc de o expresie conditionala. Saltul se produce sau nu daca variabila este definita sau nu. GOTO – se executa daca variabila este definita (poate fi omisa) N1 -numarul secventei blocului la care se sare daca variabila estedefinita. Obligatoriu. [Functia]Cand ex...

  • Page 278

    2733.2 Variabile Trei tipuri de variabile sunt utilizate: Variabile comune Variabile localeVariabile de sistem Aceste trei tipuri de variabile difera ca utilizare si caracteristici. 3.2.1 Variabilele comune Termenul “comun” din “variabilele comune” se poate lua ca atare iar aceste varia...

  • Page 279

    274[Format]LiteraLitera2 alfanumerice = numar sau expresie O, N si V nu pot fi utilizate Exemplu:[Detalii]O variabila locala nu poate sa aiba acelasi nume deja folosit pentru un nume de functie,operator de comparatie, operator logic (boolean) sau adresa caracter*. (Pentru detaliidespre numele une...

  • Page 280

    275Pana la 127 de variabile locale pot fi utilizate. Cand o comanda de apelare subprogram (instructiune CALL) este programata intr-un program principal si subprogram cu variabile locale setate in blocul care contine instructiunea CALL, variabilele cu valori numerice intr-un astfel de bloc sunt to...

  • Page 281

    276Cand se folosesc variabile locale intr-un subprogram apelat si exista catevavariabile locale cu acelasi nume inregistrate in memorie, sunt utilizate datelevariabilei locale care a avut acel nume inregistrat ultima oara. Variabilele localesetate in blocul care contine instructiunea CALL sunt to...

  • Page 282

    277Cand o variabila locala este nou setata intr-un subprogram, numele ei si datelenumerice sunt inregistrate in memorie. Ea este valabila numai in subprogramul respectiv si este stearsa cand instructiunea RTS in acel subprogram este executata.Cand datele numerice de sub o variabila locala care ar...

  • Page 283

    2783.2.3 Variabilele de sistemO variabila de sistem este o variabila specifica unui sistem particular si numele ei este fixat. Variabilele de sistem nu sunt sterse cand echipamentul NC este resetat.Variabilele de sistem sunt: Variabila zero offset Variabila zero shift Variabila corectiei sculei (...

  • Page 284

    279Variabilele zero shiftSetati variabilele in felul urmator: VZSH = 50 Prin variabilele zero shift umblati la valoarea deplasarii setate prin operatia zero shift apelat de G50, iar valoarea deplasarii setate este stearsa cand echipamentul NC este resetat.Variabilele corectiei sculei (tool offse...

  • Page 285

    280Setati variabilele in felul urmator: VPVLZ = 2352.168 Aceasta indica faptul ca limita softului pe axa Z in sensul pozitiv este setata la Z = 2352.168 mm. Datele numerice ale acestor variabile sunt fata de originea sistemului de coordonate al masinii (originea masinii). Variabilele barierei uni...

  • Page 286

    281Variabilele compensarii erorii pasuluiAceste variabile sunt valabile numai cand functia de specificatie a compensarii eroriipasului este valabila. Variabilele de repornireVariabilele comentariului alarmeiPentru aceeasta variabila, un sir de caractere sau un cod hexazecimal (cu $ inainte) intre...

  • Page 287

    282Exemplu program 1: Dupa executia programului de mai sus, o alarma cu un comentariu poate fi generata inN205.Exemplu program 2: Cand programul de mai sus este executat, este afisat numai ABC ca comentariu. Setati un comentariu fara sa plasati un spatiu intre caracterele comentariului. In exempl...

  • Page 288

    283Variabila aritmeticaComanda NOEXIndicata la inceputul unei secvente de setare a unei variabile, pentru a grabi “verificarea programului” prin eliminarea procesarii bloc cu bloc. (Operatia este aceeasi indiferent daca aceasta comanda este data sau nu.) Comanda NOEX este valabila numai in re...

  • Page 289

    284<Metoda de obtinere a adresei I/O> Citirea starii semnalelor de intrare 1. Cautati semnalul I/O (de intrare/iesire) din tabelul de biti de intrare/iesire, si verificati eticheta acestuia. Daca, de exemplu, doriti sa verificati „Door close confirmation” (Confirmarea de inchidere a us...

  • Page 290

    285Citirea starii semnalelor de iesire 1. Cautati semnalul de intrare/iesire in tabelul cu biti de intrare/iesire si verificati eticheta acestuia. Daca, de exemplu, doriti sa verificati „Machine Lock” (Blocarea masinii), gasiti eticheta „opMLCK”. 2. Cautati „opMLCK” in I/O Monitor in ...

  • Page 291

    2863.3 Functia de operare aritmetica 1 Aceasta functie permite operarea aritmetica utilizand variabile. Programarea poate fi facuta in acelasi fel ca pentru expresiile aritmetice generale.[Format program] Adresa, Adresa extinsa, Variabila = expresie Expresia din dreapta care necesita o operatie a...

  • Page 292

    2874. Instructiuni utilizator 2 Instructiuni utilizator 2 permite utilizarea mai multor functii decat sunt furnizate deInstructiuni utilizator 1, incluzand variabilele I/O, operatiile logice, operatii cu functii siinstructiunile echipamentului, cum ar fi instructiunea CALL, instructiunileMODIN/MO...

  • Page 293

    288[Functia]Instructiunea RTS trebuie intotdeauna specificata la sfarsitul unui subprogram. Executarea blocului RTS incheie subprogramul apelat si secventa de executie sare la blocul urmator dupa cel care contine instructiunea CALL. Variabilele inregistrate in blocul care contine instructiunea CA...

  • Page 294

    289Cand blocul N1000 din programul principal este executat, executia secventei sare la subprogramul O1234. Subprogramul este executat de la N001 si cand controlul citeste instructiunea RTS in N050, executa secventa, apoi sare inapoi la N1001 din programul principal si comenzile din acel bloc si b...

  • Page 295

    290Regimul MODIN trebuie anulat de o instructiune MODOUT desemnata in acelasiprogram. Asta inseamna ca regimul MODIN activat in programul principal nu poate fi anulat de instructiunea MODOUT in subprogram si un regim MODIN activin subprogram nu poate fi anulat de o instructiune MODOUT in programu...

  • Page 296

    291Grupare si intervalul de folosire al regimului MODIN/MODOUTNivelul de grupare permis in regimul MODIN/MODOUT este opt. Exemplu: doua niveluri de grupare Programul principal Subprogram In acest exemplu, regimul MODIN este activ de la N001 la N030 pentru subprogramulO1000 si de la N010 la N020...

  • Page 297

    2924.1.5 Instructiunea READ/WRITEInstructiunile READ si WRITE sunt utilizate pentru comunicatii cu echipamente externeprin interfata RS232C. Ele sunt utilizate impreuna cu instructiunea GET/PUT descrisa in (6) mai jos. [Formatul programului] unde,N0- numele secventei acestui bloc (poate fi omis) ...

  • Page 298

    293[Detalii] Protocolul de transmisie Rata baud si configuratia codului pentru canalul interfetei RS232C care se utilizeaza pentru comunicarea cu un echipament RS232C trebuie setata dinainte. Acesti parametri de comunicare sunt setati la parametrul optional al CNC (RS232C) prin selectarea PARAMET...

  • Page 299

    2944.1.6 Instructiunea GET/PUT [Formatul programului] unde,N0- numele secventei acestui bloc (poate fi omis) GET- instructiune GET s- numele variabilei utilizate sa inregistreze datele in zona READ unde datele sunt stocate de instructiunea READ (variabile comune, variabile de sistem, variabile lo...

  • Page 300

    295b) Cand conversia in date numerice este imposibila. Exemplu: Cand sunt mai mult de doua zecimale sau exista alte cifre decat de la 0 la 9. Instructiunea PUT:Cand o variabila comuna sau o variabila locala este desemnata in “s”, este utilizat unnumar real, iar cand o variabila de intrare es...

  • Page 301

    296Conceptul este ilustrat in figura de mai jos [Exemple de programe] Exemplul 1. Program care utilizeaza instructiunile READ/WRITE si GET/PUTDatele sunt citite din CN0 Mesajul (a) (10 litere) este saritA 11 litera este citita in V1 Mesajul (b) (9 litere) este saritA 21 si 22 litera sunt citite i...

  • Page 302

    297Datele transmisiei Rezultatul programului precedent:Exemplul 2. Programul de iesire (presupunand ca imprimanta este conectata la CN0): 4 spatii Cap de tabel Cod intoarcere sanie Numar tool offset Valoare tool offset Cod intoarcere sanie Urmatoarele vor fi listate cand programul de mai sus este...

  • Page 303

    2984.2 Variabile I/OVariabilele I/O sunt variabilele utilizate pentru trimiterea si primirea semnalelor I/O intre control si echipamentul periferic. Variabilele de intrare: Variabilele care reprezinta semnale intrate de la echipamentul periferic, cum ar fi panoul de comanda, unitatea de procesare...

  • Page 304

    2994.2.2 Variabile de iesire Numerele variabilei de iesire sunt listate mai jos. Detaliile specificatiilor trebuie discutate. 4.3 Functia de operare aritmetica 2 Functia de operare aritmetica a Instructiunii utilizator 2 ofera caracteristici care nu suntsuportate de Instructiuni utilizator...

  • Page 305

    300Expresii logiceOperatorCe faceExempluRegulaORANDEORSumaInmultireOR exclusivNOTNegatiePuneti un spatiu in fiecare parteFunctiiFunctiaCe face ExempluRegula si observatiiSINSinusCOSCosinusTANTangentaATANArctangent (1)Interval: -90 pana la 90 ATAN2Arctangent (2)Unghiul punctului definitde coordona...

  • Page 306

    301Desemnarea ordinii operatorilor cu paranteze drepte [ ] Ordinea operatorilor poate fi determinata prin utilizarea parantezelor drepte. Exemplu:5. Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator 5.1 Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator Intoarcer...

  • Page 307

    3025.2.2 Constante Exista doua tipuri de constante: “intregi” si “reale” Intregi Constantele intregi sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre si suntinterpretate ca numar zecimal. Reale Constantele reale sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre incluzan...

  • Page 308

    3035.3.2 Reguli de operare si evaluarea valorilor Exemplu:TipulexpresieiOperatorCe face Tip element 1 “A” Tipelement 2 “B”Tipulrezultatuluioperatiei “C” [I][I][I][R][R][R][R]+-SumaScadere[R][R][R][I][I]+-Semn pozitivSemn negativ[R][R]*InmultireExpresiearitmetica/Impartire[R][R][R]Mai ...

  • Page 309

    3045.3.3 Reguli de operare ale functiei si evaluarea valorii Exemplu:TipulexpresieiCe face Unitati de masuraTip element 1“A”Tip element 2“B”Rezultatuloperatiei “C”SINCOSTANSinusCosinusTangenta[R]/1000 grade(metric)[R]/1000 grade(toli)[R] - [R]*10001/1000 grade(metric)[R]*1000 (1/10000...

  • Page 310

    305Prescurtari:[I]………..Intreg[R}………Real…Schimba in real …Schimba in intreg [b]……….Logic6. Exemple de programe Instructiuni utilizator Trei programe tipice sunt furnizate in urmatoarele pagini. Vedeti aceste exemple si metodele de programare utilizate ca sa puteti utiliza din...

  • Page 311

    306V1 = scula de degrosare DX1= diametrul DX1 V2 = scula de finisare DX2= diametrul DX2 V3 = viteza de aschiere in ciclul de degrosareDX3= diametru DX3 V4 = viteza de aschiere in ciclul de finisareWLZ1 = adaos de finisare in directie longitudinala (WZ1) LZ1 = dimensiune longitudinala LZ1 UDX1 = a...

  • Page 312

    307Programul principal Programul de aschiere este compus din trei programe principale pentru fiecare piesa.

  • Page 313

    308[Supliment]Numele fisierului programului de aschiere (programul principal) Puneti $ in fata numelui fisierului. Daca programul este pe banda, ordinea este urmatoarea : Numele programului de aschiere (numar) O100 in acest exemplu Programul principal apeleaza subprogramul O1000 pentru prelucrare...

  • Page 314

    309V10 = unghiul conului (150)V11 = raza arcului (16 mm) Setati utilizand variabile comune XD1= diametrul in punctul “a” (110 mm) XD2= diametrul in punctul “b”XD3= diametrul in punctul “c” (190 mm) ZL1= coordonata pe Z a punctului “a” ZL2= coordonata pe Z a punctului “b” ZL3= ...

  • Page 315

    310 Subprogram Program principal (program de aschiere)

  • Page 316

    311[Supliment]Variabilele sunt setate in blocul N1000 Coordonata pe Z a punctului “a” este comandata in blocul N1001. Coordonatele pe X si Z a punctului “b” si raza arcului sunt comandate in blocN1002.Coordonatele pe X si Z a punctului “c” sunt comandate in bloc N1003 RTS in blocul N...

  • Page 317

    312[Secventa program] (1) Presupunand ca sunt mai multe roti de curea cu contur similar, ca mai sus. Pentru simplificarea programelor acestor prelucrari, exprimati conturul piesei A utilizand variabile.NumevariabilaContinutValoare numerica pentru acest exemplu (Fig. 3.1) PC11Pasul20 mm XH1Inalti...

  • Page 318

    313 Subprogram (3) Programul de prelucrare a unei caneluri a fost creat in pasul (2). Utilizand acestsubprogram, programul de prelucrat roata de curea aratat in fig. 3.1 poate fi pregatit. Faceti acest program ca un program principal: Numele filei este “PULLY-1.MIN”

  • Page 319

    314Programul principal (programul de aschiere) [Supliment]Instructiunea MODIN in blocul N007 trece echipamentul in regim MODIN in care subprogramul este apelat si executat de fiecare data comenzile de miscare pe axe sunt incheiate. In acest bloc, variabilele utilizate in subprogramul OPP1 sunt de...

  • Page 320

    315CAPITOLUL 13 PROGRAME DE PLANIFICARE 1. Sumar Programele de planificare permit prelucrarea continua a diferitelor piese fara interventia operatorului, utilizand un alimentator de bare, incarcator sau alt echipament automat. Cateva programe principale pot fi selectate si executate in ordin...

  • Page 321

    316[Formatul de programare] Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:Comenzile incluse in [ ] pot fi omise. Virgula “,” poate fi de asemenea omisa daca ceea ce urmeaza este omis. fm: numele fisierului programului principalDaca este omis un nume de unitate (device), fisier, si/sau o ...

  • Page 322

    317fs: Numele fisierului subprogramuluiInserarea lui “fs” poate fi omisa cand: o nici o comanda de apelare a subprogramului nu este specificata intr-un program principalo subprogramul apelat dintr-un program principal sau dintr-un subprogram exista in MD1:*.SSB (subprogram de sistem) sau in M...

  • Page 323

    3183. Blocul de ramificatieFunctia de ramificatie a programului de planificare, care este identica cu CAPITOLUL 12 punctul “Functia Instructiune control 1” (3.1.), este posibila datorita blocurilor GOTO si IF, care ofera ramificatie neconfitionata, respectiv conditionata. Blocul GOTO[Functia]...

  • Page 324

    3194. Blocul de setare a variabilelor [Functia]‘VSFT’ trebuie specificat pentru setarea variabilelor utilizand programul de planificare. [Format]Comenzile trebuie setate in urmatoarea ordine: Variabila din stanga: Specificati o variabila comuna, de sistem sau de iesire.Daca se specifica alta ...

  • Page 325

    3204 Realizati programul de planificare. Stabiliti numele fisierului programului de planificare.Numele filei SHAFT-1.SDF5 Utilizati variabile comune pentru a numara piesele prelucrate.Variabila pentru piesa A V1 Variabila pentru piesa B V2 Variabila pentru piesa C V3 Numele fisierului progr...

  • Page 326

    321CAPITOLUL 14 FUNCTII DIVERSE 1. Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului In programarea conventionala, prelucrarea conului apelata cu G01, G34, si G35 este programata utilizand coordonatele punctului final. Prin utilizarea acestei functii comanda este data simplu prin inserarea...

  • Page 327

    322Daca nu se obtine nici un punct de intersectie cu comenzile X si A, sau Z si A, se declanseaza o alarma. Fiti precauti la programarea prelucrarii cu viteza constanta. 2. Functia de verificare a barierei universalului/papusii mobile 2.1 Descriere generalaFunctia de verificare a barierei permi...

  • Page 328

    323SimbolDescriereMetodaLLungime bacDDimensiune bacL1Lungimea de prindere a bacului D1Latime de prindere a bacului CXDiametru de prindere a universalului CZDistanta fata de zero program Axe universal/papusamobilaPentru detalii referitoare la procedura de stabilire a barierei, vedeti CAPITOLUL 4, ...

  • Page 329

    324Metoda de setare a barierei papusii mobile. Setati datele necesare la urmatorii parametrii: SimbolDescriereMetodaLLungimea axului pinoleiDDiametrul axului pinoleiL1Lungime (1) a axului pinolei D1Diametrul (1) al axului pinolei L2Lungime (2) a axului pinolei D2Diametrul (2) axului pinolei D3Dia...

  • Page 330

    3251) Cand masina este pornita sau cand echipamentul NC este resetat, controlul este automat setat in regim de bariera inactiv (M24 si M20 activ). Daca este necesar ca functia barierei universalului si pinolei sa fie activata, comandati M25 si M21. 2) Functia bariera a universalului si pinolei es...

  • Page 331

    3265. FUNCTIA DE VARIATIE A VITEZEI ARBORELUI PRINCIPAL5.1 Sumar Functia de control a variatiei vitezei arborelui principal schimba periodic viteza de rotatiea arborelui, pentru a nu aparea vibratii in timpul prelucrarii unei piese cu perete subtiresi cu diametru mare. 5.2. Metoda de variatiei ...

  • Page 332

    327Aceste coduri M sunt modale. Odata ce M695 este specificat, comanda M695 este activa pana cand comanda M694 este specificata. Cand masina este pornita sau dupa ce sistemul este resetat, aceste coduri M trec in starea M694. 5.3.2 ParametriUrmatorii parametri sunt adaugati pentru a permite setar...

  • Page 333

    3285.3.4 Limitarea caracteristicilorCand utilizati acest control aveti grija la urmatoarele: (1) Cand viteza arborelui principal cu controlul variatiei depaseste viteza maxima de rotatie a arborelui principal (incluzand comanda maxima a vitezei arborelui principal)viteza atinge varful la viteza m...

  • Page 334

    3295.4 Exemplu de programare Controlul variatiei vitezei arborelui =Activat Controlul variatiei vitezei arborelui =Dezactivat

  • Page 335

    330CAPITOLUL 15 ANEXE Anexa 1. Tabel cu coduri G : OptionalAltele : StandardCODUL G CONTINUTG00Deplasare cu avans rapid G01Interpolare liniara cu avans de lucru G02Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic cu avans de lucru (CW) G03Interpolare circulara in sensul invers acelor de cea...

  • Page 336

    331G36Sincronizarea avansului arborelui de frezare (inainte)G37Sincronizarea avansului arborelui de frezare (inapoi)G38G39G40Anularea compensarii de raza G41Compensare raza la varf: stanga G42Compensare raza la varf: dreapta G43G44G45G46G47G48G49G50Schimbare coordonate origine program,Prescrierea...

  • Page 337

    332G81Inceput de definire contur longitudinal (LAP)G82Inceput de definire contur transversal (LAP)G83Inceput de definire contur semifabricat (LAP)G84Schimbare conditii de aschiere in ciclul de strunjire semifabricat cilindric (LAP)G85Apelare ciclu de strunjire degrosare din semifabricat cilindric...

  • Page 338

    333G123Comanda axei W pentru arborele secundar pe turela B (G14)G124Originea efectiva pentru mandrina AG125Originea efectiva pentru mandrina BG126Comanda de prelucrare inclinata inactivaG127Comanda de prelucrare inclinata activaG128Comanda de prelucrare M/C inactivaG129Comanda de prelucrare M/C a...

  • Page 339

    334G171Cod G functie macro CALLG172G173G174G175G176G177G178Ciclu sincronizat de filetare (CW)G179Ciclu sincronizat de filetare (CCW)G180Ciclu fix al sculei rotative: anulareG181Ciclu fix al sculei rotative: gaurireG182Ciclu fix al sculei rotative: alezareG183Ciclu fix al sculei rotative: gaurire ...

  • Page 340

    335Anexa 2. Tabel cu coduri auxiliare M : OptionalAltele : Standard CODUL M CONTINUTM00Oprire programM01Oprire optionalaM02Sfarsitul programuluiM03Pornirea arboreului principal (sensul acelor de ceas) [roteste arborele de lucru in sens invers acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa] M04Pornire...

  • Page 341

    336M35Retragere pe Z a alimentatoruluiM36Avansare pe Z a alimentatoruluiM37Retragere brat alimentareM38Avans brat alimentare in pozitia de descarcareM39Avans brat alimentare catre universalM40Gama de viteze a arborelui principal neutra M41Treapta 1 de viteze sau selectare viteza mica M42Treapta 2...

  • Page 342

    337M76Retragere dispozitiv de prindere pieseM77Avans prinzator pieseM78Deschidere linetaM79Inchidere linetaM80Inaintare overcutM81Retragere overcutM82M83Inchidere universalM84Deschidere universalM85Neintoarcere la punctul de incepere al aschierii dupa ebos (LAP)M86Indexarea turelei : sensul acelo...

  • Page 343

    338M123Lineta avansataM124Verificare timp extra ACTIV (se porneste alarma daca se depaseste timpul de executie setat pentru ciclul respectiv)M125Verificare timp extra INACTIV (nu se porneste alarma daca se depaseste timpul setat pentru ciclul respectiv)M126Suflare cu aer aditional 3 INACTIVM127Su...

  • Page 344

    339M158Prelucrare pas – sincronizare INACTIVM159Prelucrare pas – sincronizare ACTIVM160Anulare M161M161Fixare reglaj avans (100%)M162Anulare M163M163Fixare reglaj turatie scula rotativa (100%)M164Anulare M165M165Ignorare oprire ciclu si procesare bloc cu blocM166Ignorare interblocare ax pinol...

  • Page 345

    340M197Stergere cursa de pasuireM198M199M200Anulare sincronizare avans pe axa ZM201Sincronizare avans pe axa Z, G13M202Sincronizare avans pe axa Z, G14M203Eliberare turela (turela CN)M204LR15M-ATC ; reducerea timpului (usita magazie scule inchisa)M205LR15M-ATC ; reducerea timpului (usita magazie ...

  • Page 346

    341M240Arborele sculei rotative : neutruM241Arborele sculei rotative : treapta 1 de vitezaM242Arborele sculei rotative : treapta 2 de vitezaM243Transportorul de span opritM244Transportor de span rotatie inainteM245M246Interblocare pick-off ACTIVM247Interblocare pick-off INACTIVM248Pick-off INCHIS...

  • Page 347

    342M283M284M285M286M287M288Suflare cu aer in fata arborelui principal INACTIV M289Suflare cu aer in fata arborelui principal ACTIV M290Usa (de sus) inchis M291Usa (de sus) deschis M292M293M294M295M296Schimbare constanta de timp (pentru mai putine semne pe piesa) M297Schimbare constanta de timp (p...

  • Page 348

    343Anexa 3. Tabel cu variabilele de sistem VARIABILE CONTINUT INTERVALUL DE SETARE SUFIXVZOFZpunct de zero pe axa Z VZOFYpunct de zero pe axa Y VZOFX punct de zero pe axa X VZOFCpunct de zero pe axa C VZOFWpunct de zero pe axa W VZSHZdeplasare a punctului de zero pe axa Z VZSHYdeplasare a punctu...

  • Page 349

    344programVTLNGvariabila care indica ca scula a fost evaluata neconforma la masurare VTLLFvariabila care indica ca scula s-a uzat 0/11÷96VGRSLnumar scula selectata din grup 0÷96VGRLFvariabila a duratei de viata a sculei (grup de scule) VGRID variabila numar indexare scula (grup de scule) 0/11÷...

  • Page 350

    345VTOCBnumarul C al corectiei de scula la a doua pozitie de schimbare (ATC) VTHRZpasuire a filetului in directia Z VTHRX pasuire a filetului in directia X 0 ÷ ± 99999.999NIMICVLMONcomanda de monitorizare a incarcarii pe axe 0÷1271÷64VEINTcomanda de intrerupere permisa pe axa VBNCTnumarare b...

  • Page 351

    346VSIOX comanda de deplasare la un punct pe axa X (sistem de coordonate al programului) VSIOCcomanda de deplasare la un punct pe axa C (sistem de coordonate al programului) VAPAZpozitia curenta pe axa Z (sistem de coordonate al masinii)VAPAX pozitia curenta pe X (sistem de coordonate al masinii)...

  • Page 352

    347VTSDAdiametrul ax pinola D2 VTSDBdiametru ax pinola D3 0÷9999.999VWKRfata frontala piesa WR 0÷±9999.999 NIMICVRZVdatele intr-un punct de coordonate pe axa Z pentru robotVRCVdatele intr-un punct de coordonate pe axa C pentru robot0÷999999991÷99VRRGdate registru robot 0÷±327671÷47VLZVcoo...

  • Page 353

    LIST OF PUBLICATIONSPublication No.DateEdition5238-EMay 20051stThis manual may be at variance with the actual product due to specification or design changes.Please also note that specifications are subject to change without notice.If you require clarification or further explanation of any point i...

x